În perioada guvernării comuniste sistemul educaţional din R. Moldova a cunoscut o degradare continuă. Politicile educaţionale inconsistente nu sunt în măsură să răspundă nici nevoilor de dezvoltare a tinerilor, nici necesităţilor de dezvoltare economică, socială, culturală, se arată într-un comunicat de presă remis de Partidul Liberal Democrat (PLDM), citat de Info-Prim Neo. PLDM critică Codul învăţământului, despre care spune că a fost elaborat şi adoptat în grabă de către deputaţii comunişti şi constituie expresia unui document regulator agramat, incomplet, contradictoriu, amorf, prost structurat şi insuficient racordat la realităţile sistemelor educaţionale autohton şi european. Salariile mici în educaţie generează exodul masiv al specialiştilor tineri din sistem, astfel încât R. Moldova se confruntă cu îmbătrînirea progresivă a corpului didactic, menţionează PLDM. „Statutul cadrului didactic, discutat de mai bine de 10 ani, este în afara priorităţilor guvernării. Învăţătorii de la sate depun eforturi supraomeneşti pentru a-şi păstra şi îmbunătăţi calificarea, în condiţiile în care sunt nevoiţi să-şi lucreze terenurile ca să supravieţuiască. Ţărănizarea forţată a pedagogilor din mediul rural reprezintă una dintre cele mai grele lovituri date sistemului de învăţământ din ţară”, se mai spune în comunicat. PLDM acuză de lipsă de capacitate şi responsabilitate Ministerul Educaţiei şi Tineretului, invocând aici implicit eşecul total al examenelor de bacalaureat din acest an. Liberal-democraţii mai spun că acţiunile de ultimă oră ale guvernanţilor sunt îndreptate spre distrugerea sistemului de învăţământ: „Anume astfel se explică închiderea colegiilor specializate pedagogice şi medicale, reducerea drastică a învăţământului cu frecvenţă redusă, fără a propune cetăţenilor o altă formă de instruire, distrugerea învăţământului din domeniul istoriei şi reducerea nemotivată a locurilor cu taxă. PLDM declară că numai decretarea învăţământului drept prioritate naţională absolută, prin aplicarea de politici coerente şi energice în domeniu, cu alocarea mijloacelor bugetare suficiente, poate asigura revigorarea sistemului de învăţământ, inclusiv reabilitarea infrastructurii educaţionale preuniversitare şi universitare, precum şi a bunului nume al angajaţilor în sfera învăţământului.