Platforma inter-instituțional pentru monitorizarea și controlul asupra statutului investigației fraudei bancare și recuperarea activelor fraudate a fost creată pentru a dispersa responsabilitatea personală, pentru a nu admite acțiunile în investigarea reală a cazului și în analizarea circumstanțelor, condițiilor care au permis efectuarea acestui jaf. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la postul de televiziune Jurnal TV, transmite IPN.
Visarion Ceșuev, membrul Consiliului Economic al președintelui, a declarat că ședința Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, convocată de prim-ministrul Pavel Filip, la subiectul „jaful secolului” a fost organizată la insistența donatorilor externi care întreabă în permanență autoritățile de ce nu se întreprinde nimic pentru recuperarea banilor. „Ca să fie arătat că Guvernul intenționează să facă ceva”, a spus Visarion Ceșuev.
Potrivit membrului Consiliului Economic al președintelui, terenul pentru jaful miliardului a fost pregătit începând cu anul 2010, cu modificarea legislației. „Cu modificarea vicleană, mincinoasă ca să ușureze acest furt, să creeze niște condiții când va fi posibil de luat acest credit, dar nu și de întors. Vreo 15 modificări s-au efectuat pe parcursul anilor 2010-2014”, susține Visarion Ceșuev.
Ștefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici și Reforme, a menționat că tendința de a secretiza lucrurile în dosarul delapidării din rezervele Băncii Naționale a Moldovei este una cronică, sistemică. „Este acoperită de o aură a confidențialității și aducerii oamenilor la silențiozitatea procesului în toate aspectele sale. Este vorba de urmărirea penală care se desfășoară, publicarea hotărârilor cu privire la condamnarea persoanelor care ni se prezintă ca fiind responsabile de organizarea, desfășurarea și ca fiind beneficiari ai acestui jaf”, afirmă Ștefan Gligor.
Potrivit lui, acesta este un jaf bine organizat, despre care se vorbește sectorial, dar nu sistemic. „Noi până astăzi nu avem o analiză de la „a” la „z” în care s-ar explica pe înțelesul cetățeanului foarte clar ce a însemnat această operațiune masivă din punct de vedere al coordonării legislației, numirii persoanelor-cheie în funcții”, a menționat Ștefan Gligor.
În cadrul ședinței de luni, 18 septembrie, a Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit, convocată de prim-ministrul Pavel Filip, s-a decis crearea unei platforme inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul asupra statutului investigației fraudei bancare și recuperarea activelor fraudate, atât la nivel naţional, cât şi internațional (Kroll), în contextul realizării acțiunii prevăzute în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare, semnată de Guvern şi Parlament pe 5 iulie curent.
