Planul Naţional de Dezvoltare – o potenţială iluzie pentru societatea din R. Moldova. Analiză Info-Prim Neo

La mijlocul săptămânii trecute, Premierul Vasile Tarlev a convocat o şedinţă cu tema elaborării Planului Naţional de Dezvoltare (PND) pe anii 2008-2011. [ Punct de vedere oficial] Potrivit unui comunicat guvernamental, Ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, a raportat că până în prezent a fost elaborat proiectul acestui document, în baza unor priorităţi bine definite de dezvoltare a ţării. Tot el afirmă că, la această etapă, a fost asigurat un proces participativ larg, inclusiv în raioanele Moldovei. Aceeaşi sursă aminteşte că proiectul PND a fost elaborat în baza a cinci priorităţi strategice pentru Moldova: 1) consolidarea unui stat democratic modern, bazat pe principiul supremaţiei legii; 2) reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării; 3) sporirea competitivităţii economiei naţionale; 4) dezvoltarea resurselor umane, încadrarea în cîmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale; 5) dezvoltarea regională. Toate compartimentele Planului Naţional de Dezvoltare sunt bazate pe priorităţile în cauză, ţinîndu-se cont de obiectivele strategice ale ţării noastre. Concomitent, se definitivează Planul de acţiuni în implementarea PND, ce va include măsuri concrete în realizarea sarcinilor şi obiectivelor evidenţiate. Prim-ministrul a evidenţiat că PND trebuie să includă toată complexitatea măsurilor actuale de dezvoltare a ţării, în scopul planificării strategice pentru perioada de după Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Vasile Tarlev a apreciat pozitiv asigurarea unui proces participativ larg la etapa iniţială de elaborare a acestui document strategic, accentuând necesitatea menţinerii dialogului intens cu societatea civilă. Proiectul Planului Naţional de Dezvoltare urmează să fie prezentat Guvernului spre examinare până la 15 octombrie curent. Concomitent, urmează să fie definitivat şi prezentat spre aprobate Planul de acţiuni pentru implementarea PND. Pe de altă parte, reprezentanţi ai societăţii civile nu împărtăşesc tonalitatea optimistă a oficialităţilor, avertizând chiar asupra pericolului de formalizare şi superficializare a procesului de elaborare şi de implementare a PND. În opinia lui Veaceslav Guţuţui, director executiv al Asociaţiei obşteşti „Institutul de Rezolvare a Conflictelor INRECO”, PND este doar o potenţială iluzie pentru societatea din R. Moldova. Expertul crede că pericolele pentru PND ţin în special de caracterul defectuos cu care documentele de acest gen sunt implementate în R. Moldova. [ Puncte de vedere alternative] Guţuţui aduce în calitate de exemplu elocvent experienţa bazată de realizarea priorităţii nr. 5 „Dezvoltarea regională” din PND. La 28 decembrie 2006, Parlamentul a adoptat Legea privind dezvoltarea regională care, conform preambulului, „defineşte regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul R. Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltare regională, mijloacele necesare creării şi funcţionării regiunilor de dezvoltare”. Expertul afirmă că procesul de implementare a acestei legi a fost deja compromis, deoarece Guvernul n-a întreprins absolut nimic pentru implementarea acesteia. De exemplu, art. 13 al legii prevede că „Guvernul, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi: a) va aproba structura, componenţa nominală şi Regulamentul Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale; b) va aproba Regulamentul-cadru al consiliilor regionale de dezvoltare; c) va aproba Regulamentul de formare şi utilizare a mijloacelor Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională; d) va aproba structura Agenţiei de dezvoltare regională şi regulamentul ei cadru”. Legea a intrat în vigoare de la data publicării ei în Monitorul Oficial la 16 februarie 2007, proiectele regulamentelor respective de creare a cadrului instituţional sunt elaborate de câteva luni. La fel, din luna martie, este elaborat şi proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, în conformitate cu prevederile art. 9 al Legii. Însă administraţia publică centrală tergiversează în mod neargumentat aprobarea acestor documente pentru crearea cadrului instituţional, iar pe această bază şi a celui financiar (Legea, prin art. 6, prevede crearea Fondului Naţional de Dezvoltare Regională în mărime de cel puţin 1% din veniturile bugetului de stat, aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul respectiv). Veceaslav Guţuţui aminteşte că scopul principal al dezvoltării regionale constă în obţinerea unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul R. Moldova (art. 2). Anume pentru aceasta urmează să fie creat Fondul Naţional de Dezvoltare Regională. În conformitate cu estimările unor experţi, în R. Moldova, 10-12 raioane pot fi declarate ca zone defavorizate şi care trebuie să beneficieze de susţinere din partea statului, din acel fond. Lipsa unor activităţi concrete din partea Guvernului creează impresia că autorităţile publice centrale nu doresc să soluţioneze problemele acestor raioane şi să lichideze dezechilibrele în dezvoltarea regională. [ Dedesubturi politice] În condiţiile create, Legea nu este funcţională şi este puţin probabil ca Parlamentul, în următoarea sesiune, să aloce 1% din bugetul de stat pentru activitatea Fondului Naţional de Dezvoltare Regională în anul 2008, care este unul preelectoral alegerilor parlamentare. Expertul crede că partidului de guvernământ nu îi este convenabil să susţină dezvoltarea regională şi activitatea autorităţilor publice locale care, după alegerile din 3/17 iunie 2007, nu mai sunt aşa de docile puterii. Respectiv, anii 2008 - 2009, când toate eforturile administraţiei publice vor fi îndreptate spre electorat şi alegeri, pot fi rataţi pentru R. Moldova sub aspectul realizării priorităţii nr. 5 din PND „Dezvoltarea regională”, existând pericolul să fie stopate şi unele proiecte de importanţă regională. R. Moldova beneficiază de una din cele mai calitative asistenţe tehnice realizate vreodată în ţară (din partea Uniunii Europene). Graţie acestui suport, deja sunt elaborate proiectele ale 3 Strategii ale Regiunilor de Dezvoltare (Nord, Centru şi Sud), portofoliul de proiecte regionale prioritare pentru 2008 – 2010 (peste 100 proiecte la o valoare mai mare de 50 mln. euro) precum şi fişele proiectelor respective. Însă toate aceste eforturi nu au finalitate din cauza că autorităţile publice centrale nu au creat instituţiile şi mecanismele de implementare a dezvoltării regionale. Efectul, de fapt, este unul contrariu: persistă riscul de adâncire în continuare a dezechilibrelor de dezvoltare socio-economică dintre capitală şi restul teritoriului ţării. Pornind de la cele expuse, Veaceslav Guţuţui afirmă că, după toate aparenţele, pe PND îl aşteaptă aceeaşi soartă ca şi a cea a SCERS: rapoarte despre succesele remarcabile în realizarea obiectivelor planificate, pe când, de fapt, problemele nici pe departe nu sunt soluţionate. În unele din localităţile din ţară se realizează discuţii şi şedinţe asupra conţinutului proiectului PND, pentru a mima consultarea cu publicul şi de a prezenta informaţii potrivite donatorilor străini. Societatea, însă, deja e obosită de atâtea strategii, planuri, programe şi grupuri de lucru. Moldova este, probabil, pe primul loc din ţările europene la capitolul înzestrării cu documente strategice (per capita) şi în acelaşi timp, rămâne a fi cu cele mai mari probleme de dezvoltare durabilă.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.