Planul de minimizare a practicii salariilor „în plic” îşi asumă obiective greu de realizat, Expert-Grup
Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi muncii „la negru”, adoptat în şedinţa Guvernului din 22 iunie, îşi asumă obiective meritorii, dar greu de realizat, se menţionează într-o analiză a directorului executiv al Centrului Expert-Grup, Valeriu Prohniţchi, citată de Info-Prim Neo.
Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, autorii iniţiativei nu au înţeles că ocuparea şi salariile „la negru” nu sunt răul în sine, ci răspunsul angajaţilor şi angajatorilor la costurile înalte de derulare a afacerilor, precum şi consecinţa insatisfacţiei generale vizavi de felul în care statul îşi onorează obligaţiile sociale. Reducerea acestor fenomene este posibilă doar pe termen lung, ca urmare a creşterii încrederii publicului faţă de Guvern şi reducerii costurilor informale de afaceri.
Valeriu Prohniţchi face o paralelă cu Turcii, menţionând că ţara a dedicat 1 an şi peste 40 de pagini de text analitic pentru ca să definească economia informală în contextul concret al economiei turceşti, să măsoare amploarea fenomenului şi să facă o diagnostică a cauzelor şi consecinţelor acestuia. Abia după ce au obţinut o înţelegere mai mult sau mai puţin clară a situaţiei pe care intenţionau să o gestioneze, turcii au elaborat un plan de acţiuni coerent, în care măsurile coercitive erau balansate de o puternică componentă axată pe informare şi educare publică – o abordare departe de heirupismul moldovenesc, subliniază autorul.
„Dar cum stăm cu informarea şi educarea publică în planul moldovenesc? Foarte prost, acesta incluzând un singur obiectiv întitulat „Promovarea politicilor de educaţie juridică a salariaţilor” şi care include exact două acţiuni: de mediatizare a consecinţelor negative ale acceptării salariului neoficial (de parcă salariaţii moldoveni sunt atât de proşti încât nu-şi dau seama că acceptând angajare la negru şi salarii în plic vor primi pensii mai mici şi nu vor avea concedii plătite) şi de mediatizare a cazurilor depistate la agenţii economici care practică munca la negru şi plata salariilor în plic (după cazurile Moldtelecom, Metal Feros şi Franzeluţa, au mai rămas companii care se mai tem de oprobriul public?). Termenul de realizare a acestor două acţiuni – permanent; costul acţiunilor şi finanţarea – neclare; instituţiile responsabile de implementare – cinci la număr: toate împreună, acestea sunt binecunoscutele ingrediente ale eşecului unui document de planificare moldovenesc”, menţionează Valeriu Prohniţchi.
Potrivit expertului, Ministerul Muncii, Protecţiei Social şi Familiei demonstrează o viziunea primitivă asupra fenomenului de ocupare şi salarii informale. Evident, fenomenul angajării informale comportă consecinţe negative şi trebuie de minimizat, iar achitării salariilor „în plic” este unul 100% negativ şi trebuie de eliminat cu desăvârşire. Dar Guvernul trebuie, totuşi, să aplice o analiză cost-beneficiu şi să înţeleagă riscurile pe care şi le asumă”, subliniază directorul executiv al Centrului Expert-Grup.
Planul de Acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi muncii „la negru” a fost adoptat în cadrul şedinţei Guvernului din 22 iunie. Scopurile declarate în plan sunt – sporirea cotei înregistrate a salariului şi diminuarea fenomenelor negative ale plăţii salariilor „în plic”, contabilităţii duble şi muncii „la negru”.