Prim-vicepreşedintele PDM, Vlad Plahotniuc, şi preşedintele PLDM, Vlad Filat, au fost cei mai mediatizaţi politicieni în ştirile TV în perioada 15-22 noiembrie, având 43 şi, respectiv, 40 de apariţii. Ei sunt urmaţi de preşedintele PDM, Marian Lupu (37), candidatul Partidului „Patria”, Renato Usatîi (36), şi vicepreşedintele PDM, Andrian Candu (28). Datele sunt conţinute în raportul numărul 5 de monitorizare a mass-media în perioada electorală, realizat de Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Electronice. Raportul a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
Cel mai des în context pozitiv au apărut Vlad Plahotniuc (13), Marian Lupu (8) şi Vlad Filat (7). Vlad Plahotniuc este lider şi la capitolul apariţii negative (13), urmat de candidatul Partidului „Patria”, Grigore Petrenco (8), preşedintele PSRM, Igor Dodon (7), şi Vlad Filat (7).
La capitolul funcţionari publici, cei mai mediatizaţi au fost preşedintele Nicolae Timofti (54) şi premierul Iurie Leancă (50). Ei sunt urmaţi de preşedintele Parlamentului, Igor Corman (14), ministrul justiţiei, Oleg Efrim (9), viceprimarul Chişinăului, Nistor Grozavu (8), şi ministrul agriculturii, Vasile Bumacov (7). Funcţionarii de stat au fost prezentaţi preponderent în context neutru, dar Nicolae Timofti a apărut de 4 ori în context pozitiv şi de 2 ori în context negativ, iar Iurie Leancă are 7 menţiuni în context pozitiv şi 4 negative.
La nivel de partide, cel mai mediatizat a fost PDM, cu 247 de apariţii, urmat de PCRM (142), PLDM (117), Partidul „Patria” (113), PL (86), PLR (47) şi PSRM (47). PDM este lider la capitolul apariţii în context pozitiv (66), urmat la distanţă de PLDM (16), PCRM (5) şi PLR (5). În context negativ, cel mai des a fost mediatizat PDM (38), PLDM (14), Partidul „Patria” (14), PCRM (12) şi PSRM (10).
Monitorizarea are loc în cadrul unui proiect finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED) al SUA, Ambasada SUA în Republica Moldova şi de Fundaţia Est-Europeană, din fondurile alocate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei (DANIDA).
