În Republica Moldova, plafoanele donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice pentru partidele politice, inclusiv pentru finanțarea campaniilor electorale, sunt exagerate, raportate la contextul din țară și la veniturile pe care le are populația. Opiniile au fost formulate în cadrul unei conferințe naționale organizate de către Fundația Konrad Adenauer pentru România și Republica Moldova, IDEA Internațional și Fundația Friedrich Ebert Moldova, transmite IPN.
Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), a declarat că, după cum spun americanii, „banii reprezintă laptele matern al politicii”, de aceea trebuie să existe reglementări clare, care să asigure transparența procesului de finanțare a partidelor, astfel încât acestea să nu devină dependente de sacii cu bani. Potrivit analistului, în Republica Moldova partidele au mai multe surse de venituri. Printre acestea se numără cotizațiile de membru, donațiile, subvențiile din bugetul de stat, activitățile editoriale etc. De asemenea, există și anumite restricții, de exemplu persoanele din străinătate nu pot face donații pentru partide. Partidele politice trebuie să furnizeze Comisiei Electorale Centrale rapoarte despre venituri, despre donații, identitatea donatorilor etc. Directorul ADEPT a mai spus că problema transparenței în procesul de finanțare este actualmente una uriașă și, în opinia sa, fondurile publice nu trebuie oferite partidelor în care societatea nu are încredere.
Christoph Speckbacher, șef de direcție, Secretariatul GRECO, Consiliul Europei, a declarat că Republica Moldova are un cadru juridic care să asigure transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor politice. Este necesar să fie asigurată independența instituțiilor publice cu funcții de supraveghere, care să-și demonstreze eficiența. „Trebuie să mobilizăm sectorul academic, media și societatea civilă în acest domeniu mai mult”, a notat Christoph Speckbacher.
Jacopo Leone, ofițer pentru guvernare democratică OSCE/ODIHR, a menționat că față de politică există o abordare ca față de business. Există oligarhi puternici, bogați, care creează partide pentru a obține acces la resursele publice, încearcă să manipuleze alegerile, iar ulterior din banii statului se îmbogățesc. Este un cerc vicios, iar unul dintre instrumentele de luptă împotriva acestui fenomen, dezvoltat în ultimii ani, este crearea unei legislații robuste în acest sens. Este vorba despre un set de măsuri care necesită a fi adoptate, pentru a asigura transparența și dezvăluirea provenienței surselor financiare. De asemenea, în opinia sa, trebuie să existe plafoane în ceea ce ține de donații, dar și cheltuieli. Oficialul consideră că în cazul Republicii Moldova, limitele donațiilor sunt prea înalte și trebuie micșorate sumele.
Jacopo Leone a spus că și sancțiunile trebuie să fie eficiente, astfel încât partidele să nu încalce regulile existe. „Situația din Republica Moldova este destul de problematică când vine vorba despre sancțiuni. Cred că sunt prea blânde și noi am spus că este necesară fortificarea regimului de sancționare în ceea ce ține de încălcarea regulilor de către partidele politice”, a notat oficialul. Acesta mai spus că este nevoie ca echipa CEC, care asigură controlul asigurării regulilor, să fie extinsă și bine pregătită. La fel, este nevoie ca atât instituțiile publice de control, cât și reprezentanții societății civile și mass-media să fie independente și protejate.
Lina Petroniene, șefa Direcției controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale a Comisiei Electorale Centrale din Lituania, a spus că partidele joacă un rol important în reprezentarea politică în sistemele democratice și aici e nevoie de o decizie: dacă vrem o reprezentare corectă, e nevoie de alegeri corecte, care să se desfășoare doar în condiții de egalitate pentru toate formațiunile politice.
Conferința națională este organizată în cadrul Programului Parteneriat pentru Buna Guvernare, cofinanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei, cu participarea Fundației Konrad Adenauer în România și Republica Moldova, IDEA Internațional și Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.
