Problemele identitare şi cele interetnice, şi transformările care au loc în societatea moldovenească, în contextul parcursului european al ţării, au fost discutate în cadrul ultimei şedinţe a Clubului de presă organizat de Centrul pentru Jurnalism independent.
Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a remarcat că o criză identitară este strâns legată de problemele interetnice, iar grupurile identitare care se confruntă între ele formează structura unei populaţii confuze.
„Voi veţi decide dacă veţi fi ostaticii trecutului sau veţi dori să construiţi un viitor, iar aici este clar că acesta este conceput în UE”, a afirmat Pirkka Tapiola. El a pomenit în acest sens de rolul propagandei, care „există ca să divizeze societatea şi să o slăbească”. De aceea este important ca mass-media să aibă un rol de formare a unei opinii publice obiective şi să nu fie influenţată de către forţele externe care vin din spaţiul ex-sovietic.
Ambasadorul spune că tensiunile ar putea fi soluţionate prin formarea unei identităţi la nivel de naţiune politică, a unei o idei comune de integritate statală, care să nu fie bazată doar pe emoţii. Pirkka Tapiola a recunoscut că demersul spre o integritate în spaţiul european este dificil, dar acesta va aduce şi multe beneficii, cum a fost cazul Slovaciei.
Preluând ştafeta discuţiei, Robert Kirnag, ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova, a spus că dosarul de integrare a Republicii Moldova seamănă foarte mult cu cel al Slovaciei. „În 1998, slovacii au realizat că dacă nu se vor uni pentru integritatea europeană, vor pierde foarte mult”.
Robert Kirnag a zis că „în calitate de ţară membră a UE, trebuie să ştim ce aşteaptă UE de la noi, iar pentru a ajunge la această unitate naţională este nevoie de un consens intern şi totodată un consens extern”. Vorbind despre identitate, ambasadorul slovac a adăugat că slovacii sunt mândri de cine sunt. Robert Kirnag a invitat cetăţenii moldoveni să fie generoşi cu ei şi să abandoneze unele practici vicioase, cum ar fi oferirea şi acceptarea mitei. Acest fapt îi va motiva să lupte pentru principiile şi identitatea lor în spaţiul european.
Fiind întrebat de ce mulţi cetăţeni slovaci cer cetăţenie maghiară, chiar dacă ambele ţări fac parte din UE, Robert Kirnag a explicat că în Slovacia există un mix lingvistic, care nu creează probleme, decât dacă aceste probleme sunt exacerbate de politicieni.
Referitor la campania electorală din anul acesta din Republica Moldova, Robert Kirnag a spus că este foarte greu de influenţat pe cineva prin propagandă dacă este bine informat. El a avertizat că dezbaterile pe marginea subiectelor naţionaliste sunt periculoase şi pot fi câştigate doar de cei care sunt naţionalişti.
În contextul alegerilor viitoare, Pirkka Tapiola a menţionat importanţa legislaţiei privind finanţarea partidelor politice, astfel partidele vor trebui să îşi argumenteze resursele financiare şi să ofere mai multă transparenţă electoratului său.
