Dezvoltarea politică şi economică a Republicii Moldova este împiedicată de corupţia sistemică şi cea la nivel înalt, arată Raportul de Progres al Republicii Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate în anul 2014, prezentat luni, 30 martie. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, ambasadorul Pirkka Tapiola, a declarat, la o conferinţă de presă, că pe parcursul anului 2014 au fost înregistrate mai puţine progrese în comparaţie cu anii precedenţi, transmite IPN.
Pirkka Tapiola a menţionat că fenomenul corupţiei rămâne în continuare o cauză de îngrijorare, iar cele mai vulnerabile sectoare sunt cel judiciar, vamal, achiziţiile publice, sectorul sănătăţii, sfera socială şi sectorul educaţional. Autorităţilor li se recomandă să intensifice combaterea acestui flagel şi să se concentreze pe procesul de prevenire. În acest sens, este foarte important ca autorităţile să lucreze asupra reformelor Procuraturii şi sectorului judiciar şi să asigure independenţa deplină a Centrului Naţional Anticorupţie şi a Comisiei Naţionale de Integritate.
Ambasadorul a remarcat că în 2016 expiră mandatul preşedintelui ţării şi, reieşind din experienţa pe care am avut-o, ne putem pomeni din nou într-o situaţie de blocaj. Pentru prevenirea eventualelor blocaje este recomandată revizuirea Constituţiei în aşa fel încât acest proces să fie organizat într-o manieră incluzivă. În opinia sa, reforma constituţională va trebui să includă consultarea grupurilor din spectrul politic moldovenesc, dar şi a Comisiei de la Veneţia.
Pirkka Tapiola a menţionat că e necesară intensificarea eforturilor de îmbunătăţire a mediului de afaceri, asigurarea unui nivel echitabil de activitate pentru toţi agenţii economici, creşterea competitivităţii economiei şi combaterea economiei tenebre. De asemenea, se recomandă realizarea unui progres considerabil în ceea ce priveşte reforma justiţiei, implementarea continuă şi eficace a Strategiei Reformei Sectorului Judiciar şi continuarea reformei Ministerului Afacerilor Interne şi a altor organe de drept.
O altă recomandare ţine de continuarea consolidării libertăţii mass-media prin transparentizarea proprietăţii, asigurarea independenţei Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului. Totodată, este indicat să fie luate măsuri pentru îmbunătăţirea guvernării corporative şi controlului în sectorul financiar. Acest demers include consolidarea transparenţei acţionarilor, dar şi a puterii de supraveghere a Băncii Naţionale asupra sistemului bancar.
