Influxul enorm de valută în Republica Moldova pune mare presiune pe piaţa valutară, cursul monedei şi inflaţie. Piaţa valutară este la un pas de explozie. În primele cinci luni rulajul s-a ridicat la o sumă echivalentă cu 3 miliarde 455,82 milioane de dolari şi dacă va urma trendul, în următoarele trei luni va atinge nivelul înregistrat pe parcursul anului 2007. Ritmul de creştere aproape că s-a triplat. Dacă în anul 2007 valoarea tranzacţiilor a crescut cu 25 la sută faţă de 2006, în ianuarie-mai 2008 avansul a fost de 70,4 la sută. Rulajul pieţei valutare s-a apropiat în luna mai de un miliard de dolari (961,1 mln USD) şi a atins maximul istoric, care acum un an părea a fi de domeniul fantasticului. În luna mai volumele tranzacţionate au crescut cu peste 10 mln USD în medie pe zi şi au urcat la o medie zilnică de 50,58 milioane de dolari SUA, faţă de 25,56 mln USD, în luna ianuarie, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Şi mai puternic – de 10,5 ori - au crescut tranzacţiile în ruble ruseşti pe piaţa valutară moldovenească, o evoluţie la care se pare nu au o explicaţie tranşantă nici factorii bancari, nici economiştii. De la un rulaj echivalent cu suma de 21 mln USD în prima lună a anului, rublele ruseşti au ajuns la un nivel de 220,6 mln USD. Această evoluţie explozivă a operaţiunilor cu ruble ruseşti şi repulsia relativă faţă de moneda americană obosită a dus la modificarea ierarhiei valutelor pe piaţă. Dacă în luna ianuarie ponderea dolarului în totalul tranzacţiilor pe piaţa valutară era de 61,96%, a monedei europene – de 32,34%, iar rubla rusească deţinea o cotă de 4,57%, peste cinci luni dolarul a coborât la cota de 54,23%, euro – până la 22,32%, în timp ce rubla rusească a urcat la 22,95% şi pentru prima dată a devansat moneda europeană. Întrebarea firească este: ce se întâmplă pe piaţa valutară? Cum se explică această creştere vertiginoasă? Care ar putea fi efectele? Şi factorii bancari, şi experţii sunt de părerea că piaţa valutară este împinsă puternic înainte de mai mulţi factori: - transferurile de valută cresc foarte rapid, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă în patru luni cu 64,2% mai mulţi bani decât în 2006, suma transferată ridicându-se la aproape jumătate de miliard de dolari SUA; - tranzacţiile comerciale externe sunt în creştere apropiindu-se de 2 miliarde de dolari SUA, după patru luni 2008; - deşi nu există statistici mai recente, oficialităţile susţin că şi intrările de investiţii străine sunt impunătoare, aproape că s-au dublat; - sporesc investiţiile de portofoliu; mijloacele financiare oferite de diferite instituţii internaţionale BM, BERD, BEI etc. care au intrat pe contul băncilor locale; - tot mai mulţi străini aduc bani în Republica Moldova pe care îi depun în băncile comerciale, ce oferă dobânzi foarte generoase, cu mult mai mari decât în alte ţări din regiune. Aparent, majorarea considerabilă a rulajului pieţei valutare nu reprezintă o îngrijorare pentru banca centrală. Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci, a explicat în cadrul unei mese rotunde, desfăşurate săptămâna trecută la BNM, că rulajul creşte, pentru că, respectiv, cresc remiterile şi tranzacţiile externe efectuate de agenţii economici, iar tranzacţiile în ruble ruseşti s-au mărit considerabil pentru că au crescut exporturile de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă. „Ştiţi care era ponderea dolarului american în tranzacţiile agenţilor economici doi ani urmă? 84 la sută. Cât este astăzi? 54 la sută. S-a întâmplat ceva? Nu văd aici nici o problemă". Este riscul valutar al băncii şi agentului economic sau persoanei fizice în cazul acesta”, a declarat guvernatorul BNM. Banca Naţională mai afirmă că depozitele constituite în băncile moldoveneşti de străini sunt mici, dar, pe de altă parte, menţionează că acestea sunt monitorizate pentru a nu se ajunge la destabilizarea situaţiei „în momentul retragerii lor spontane”. Însă mai mulţi analişti estimează că depunerile străinilor sunt mai mari decât s-ar crede şi că speculatorii veniţi din exterior pun presiune pe piaţă, iar în cazul în care vor continua să fie ademeniţi de dobânzile de până la 23-24% la depozitele în lei şi 13-15 la sută la depunerile în euro sau USD, ar putea să existe riscul destabilizării pieţei. Nu este exclus faptul că importatorii procură tot mai multă valută în perspectiva viitoarelor tranzacţii, în condiţiile în care dolarul este mult mai ieftin pe piaţa internă, decât a fost acum un an, dar şi cursul euro este mai mic. Procurând astăzi valută ieftină ei speră să diminueze costurile importurilor şi să obţină profituri pe viitor. Cât priveşte creşterea de peste zece ori a rulajului cu ruble ruseşti pe piaţa valutară moldovenească, chiar dacă putem admite că această creştere a fost generată de majorarea exporturilor de vinuri pe piaţa rusă şi a remitenţelor din această ţară, unde muncesc peste 50 la sută din moldovenii plecaţi la muncă peste hotare, mai rămân multe întrebări fără răspunsuri. Putem doar presupune că mulţi agenţi economici, care până mai ieri făceau comerţ cu Rusia în dolari, au renunţat la acesta şi preferă rubla rusească în achitări. Sau că cetăţenii Republicii Moldova care muncesc în Federaţia Rusă au început să facă economii în ruble. Unii analişti nu exclud că este vorba de legalizarea capitalului. Poate fi vorba şi de capital speculativ. Ceea ce este cert e că aşteptările atât ale Băncii Naţionale a Moldovei, cât şi ale Fondului Monetar Internaţional de la începutul anului 2008 privind stabilizarea volumului influxului de valută în ţară nu s-au confirmat. Factorii bancari şi experţii independenţi ezită să facă prognoze clare privind efectele creşterii în continuare a pieţei valutare, care nu pare încă a fi supraîncălzită, dar în cazul în care acţiunile întreprinse de Banca Naţională (majorarea normei rezervelor obligatorii, ratei de schimb) nu vor avea efectul scontat, rezultatele ar putea fi dintre cele mai lamentabile. Unii, cu jumătate de gură, prezic o cădere a leului, chiar şi o criză financiară. Mult mai precauţi sunt reprezentanţii Băncii Naţionale, care spun că nu există motive pentru îngrijorare. Efectele s-ar putea însă resimţi chiar mai repede decât ne aşteptăm în cazul în care vor continua tendinţele de creştere puternică a pieţei valutare din primele cinci luni.