Peste 37 la sută dintre copiii cu vârsta între 8 şi 10 ani au guşa palpabilă sau vizibilă, care este cea mai vizibilă afecţiune provocată de deficitul de iod în organism. Tulburările provocate de deficitul de iod şi programele de eradicare a acestora au constituit unul dintre subiectele puse în discuţie la ultima şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizată în comun cu UNICEF. Coordonatorul de programe UNICEF, Svetlana Ştefăneţ, s-a referit la succesele primului Program Naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod, adoptat în 1998, care prevedea promovarea consumului de sare iodată. Potrivit Svetlanei Ştefăneţ, ponderea familiilor care folosesc sare iodată în gospodării s-a mărit de la 33 la sută în 2000 la 59,2 % în 2005. Totuşi, situaţia rămâne a fi proastă, având în vedere că pentru eradicarea problemei deficitului de iod la nivel naţional este nevoie ca această cifră să atingă la 100%, dar şi din considerentul că doar 12% din gospodării folosesc sarea iodată la prepararea conservelor, a menţionat Svetlana Ştefăneţ. Cel de-al doilea program, intrat în vigoare la 1 iunie 2007, prevede utilizarea sării iodate cu prioritate în industria alimentară. Şefa secţiei igienă alimentară de la Centrul Naţional Ştiintifico-Practic de Medicină Preventivă, Galina Obreja, a remarcat că în afară de semnele vizibile, deficitul de iod provoacă o serie de stări ascunse care afectează în special creierul în dezvoltare al copiilor. Astfel, deficitul de iod are repercusiuni asupra capacităţilor cognitive şi reuşitei şcolare, provoacă stări de somnolenţă şi oboseală, duce la creşterea numărului avorturilor, a naşterilor premature şi a mortalităţii în rândul nou-născuţilor, condiţionează reducerea auzului, iar în cazurile grave duce la cretinism, a specificat Galina Obreja.