Colaborarea organizaţiilor neguvernamentale de pe cele două maluri ale Nistrului poartă caracter sporadic, iar această situaţie este generată de mai multe cauze, principala fiind incertitudinea politică, lipsa unui plan clar de interacţiune a părţilor la nivel politic. Declaraţia a fost făcută pentru IPN de către directorul Centrului de resurse informaţionale „Common Home” din regiunea transnistreană, Dmitri Gavrilov.
Potrivit lui Dmitri Gavrilov, ONG-urile depind în proporţie de 90% de finanţarea donatorilor din străinătate şi nu întotdeauna sunt libere în alegerea direcţiei de dezvoltare. Pentru a schimba situaţia, este necesar, în primul rând, să se determine scopul final al colaborării şi să se elaboreze un plan-model de acţiuni. În cazul în care societatea civilă va demonstra suficientă voinţă pentru soluţionarea problemelor şi, de asemenea, va avea şi suficiente resurse, atunci elita politică va începe mai curând să preţuiască şi să respecte activitatea sectorului neguvernamental.
Dmitri Gavrilov constată că în dreapta Nistrului activitatea ONG-urilor care cooperează cu organizaţiile de pe celălalt mal este apreciată ca şi o formă de susţinere a procesului de reintegrare. În stânga Nistrului însă ORG-urile transnistrene care cooperează cu cele din dreapta Nistrului, SUA sau UE sunt însă percepute ca şi „trădători”. „O astfel de stare a lucrurilor există din cauza propagandei care se face de peste 20 de ani. Situaţia nu este încă disperată. Dar aş spune că este critică. Peste 15 ani va fi târziu pentru a mai schimba stereotipule existente”, susţine Dmitri Gavrilov.
Potrivit directorului, pentru a evita un astfel de final, urmează să fie identificate căi directe de contact pentru liderii de tineret de pe cele două maluri, iar în cazul finanţării proiectelor frontaliere, urmează să se acorde o mai mare atenţie calităţii relaţiilor de parteneriat şi să se efectueze o selectare mai minuţioasă a organizaţiilor care implementează proiectele în regiunile respective. „Doar graţie contactelor directe dintre oameni şi reprezentanţii administraţiilor locale noi vom reuşi să realizăm o înţelegere reciprocă şi o ameliorare a calităţii vieţii de pe ambele maluri ale bătrânului Nistru”, crede activistul.
Întrebat despre acţiunile de fortificare a independenţei financiare a ONG-urilor şi ce crede despre iniţiativa promovată la Chişinău, prin care se propune ca 2% din impozitul pe venit plătit de cetăţean să fie transferat în beneficiul unei organizaţii neguvernamentale, la alegerea contribuabilului, Dmitri Gavrilov a spus că asemenea iniţiative legislative constituie deocamdată speranţe irealizabile pentru organizaţiile de pe malul stâng . Motivele sunt – lipsa unei opinii consolidate în cadrul sectorului neguvernamental şi deficitul bugetului transnistrean (circa 70% în 2012). Altă treabă este cu organizaţiile patriotice, spune Dmitri Gavrilov, care, potrivit lui, nu au probleme deosebite în ceea ce priveşte finanţarea. Ele nu au nevoie de o astfel de lege, iar dacă ea ar exista, nu ar face altceva decât să le aducă bonusuri suplimentare.
Centrul „Common Home” desfăşoară de doi ani un proiect în parteneriat cu Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” din Chişinău. Parteneriatul are ca scop instruirea tinerilor experţi cu privire la politicile publice. În acest timp au fost desfăşurate mai mult de 10 întrevederi pe ambele maluri ale Nistrului.
