De la 15 iunie, pescuitul este permis pentru majoritatea speciilor de pești. Excepție fac speciile introduse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. De asemenea, nu se poate pescui pe anumite porțiuni de râuri sau de lacuri. Și, conform legislației în vigoare, pescuitul este interzis pe parcursul nopții.
Solicitat de IPN, Mihai Șcerbiuc, manager principal în domeniul cinegetic la Societatea Vânătorilor și Pescarilor, a menționat că, pentru a putea prinde pește, nu este obligatoriu ca o persoană să se înregistreze la Societatea Vânătorilor și Pescarilor. Cei care vor să pescuiască în râurile Nistru și Prut, vor trebui să cumpere autorizație de la Agenția de Mediu. O zi de pescuit costă 30 de lei, iar pentru un an pescarii vor trebui să plătească 300 de lei.
„În Societatea Vânătorilor și Pescarilor, practic, nu au mai rămas pescari, pentru că statul ne-a luat iazurile. Ca să meargă undeva să pescuiască, omul nu trebuie să fie membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor, nu trebuie să achite anumite cotizații, De exemplu, persoana care dorește să pescuiască într-un iaz privat, trebuie să îi achite proprietarului anumite taxe, dar există și cazuri când proprietarul iazului poate interzice pescuitul în acest bazin acvatic. În anii 90 ai secolului trecut, Societatea Vânătorilor și Pescarilor avea în gestiune 96 de bazine acvatice, iar în prezent – doar două, la Bălți și Edineț. Majoritatea iazurilor din țară sunt private”, a detaliat Mihai Șcerbiuc.
Dacă persoana prinde pește într-un bazin acvatic particular, taxele pentru una sau mai multe undițe diferă. Totodată, se permite pescuitul cu una sau mai multe undițe, dar să fie maxim cinci cârlige. O persoană are voie să pescuiască până la 5 kg de pește pe zi, a precizat Mihai Șcerbiuc.
El a mai spus că pentru locuitorii satelor situate de-a lungul râurilor Nistru și Prut, pescuitul nu este un hobby, dar o sursă de supraviețuire, iar multe din aceste persoane recurg la braconaj, pentru a se putea hrăni.
Galina Norocea, șefă a Serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică din cadrul Agenției de Mediu, a precizat că, în scopul protecției, restabilirii și conservării resurselor biologice acvatice, este interzis pescuitul, pe tot parcursul anului, la 100 de metri în amonte și în aval de podurile de peste fluviul Nistru și râul Prut. În același timp, nu se permite pescuitul la gura de vărsare în râul Prut a afluenților Larga, Vilia, Lopatna, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Gârla Mare, Delia, Nârnova, Lăpușna, Sărata, Tigheci, la gura de vărsare în fluviul Nistru a afluenților Ciorna, Răut, Ichel, Bâc, Botna, pe o distanță de 500 de metri de ambele părți ale gurilor și pe cursul acestor afluenți, pe o distanță de 500 de metri de ramificație.
Pe tot parcursul anului, nu se permite pescuitul în golful Goieni, în lacul Beleu, în fluviul Nistru sectoarele de la satul Naslavcea, pe o distanță de 1 km în aval, și de la barajul lacului de acumulare Dubăsari, pe o distanță de 300 m în aval, în lunca Ohrincea a râului Răut, în canalul de avacuare al Centralei Termoelectrice din Moldova, în lacul de acumulare Kuciurgan, la o distanță de 500 de metri spre nord și sud de la confluență și de 300 de metri în largul lacului.
Nu se permite pescuitul și în albia veche a râului Prut, de la barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca, până la confluență cu albia principală, în râul Prut, pe o distanță de 3 km în aval și de 500 m în amonte de barajul nodului hidrotehnic Costești-Stânca. Este interzis pescuitul și în fluviul Nistru și râul Prut, pe sectoarele de 100 m în amonte și în aval de la gurile canalelor de alimentare a bălților și lacurilor, în fluviul Dunărea, în limitele teritoriale ale Republicii Moldova.
