În topul grupurilor sociale care sunt cel mai puțin acceptate și față de care există cel mai mare nivel de prejudecăți și atitudini discriminatorii sunt persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute. Sunt grupurile care se confruntă cu cele mai mari bariere în integrarea socială și economică. Aceste bariere sunt amplificate de prejudecățile și atitudinile discriminatorii care vin din partea societății. Constatările se conțin într-o analiză despre nivelul de toleranță al moldovenilor, prezentată de către asociația obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a declarat că toleranța cetățenilor în raport cu grupurile minoritare este un subiect extrem de sensibil în Republica Moldova. „Acceptarea o măsurăm prin intermediul distanței sociale, care ne arată în ce măsură cetățenii Republicii Moldova sunt gata să construiască diferite relații, de diferită intensitate, de diferit grad de apropiere cu reprezentanții diferitor grupuri sociale. De exemplu, de a construi relații de prietenie, de a fi membri de familie, colegi de muncă, vecini etc. Distanța socială este măsurată pe o scală de la 0 la 6, unde 0 înseamnă că individul este gata să construiască orice tip de relație cu reprezentantul unui anumit grup social. 6 arată cea mai mare distanță socială, inclusiv până la a-l exclude din țară”, explică directarea CPD.
În analiză au fost incluse 13 grupuri sociale. În top trei sunt persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute. Alte trei grupuri discriminate, însă în cazul cărora se atestă o predispoziție de a construi anumite relații sociale, chiar dacă limitate, sunt persoanele de religie musulmană, persoanele de etnie minoritară și persoanele care provin din țări africane.
„Aceste șase grupuri practic sunt cele mai discriminate și prejudecățile față de aceste grupuri sunt foarte și foarte pronunțate. În mod specific, cetățenii Republicii Moldova nu ar fi gata nici vecini să fie cu reprezentanții acestor grupuri. Acest fapt denotă un nivel foarte înalt de prejudecăți și atitudini discriminatorii care încă persistă în pofida tuturor eforturilor și măsurilor care se întreprind actualmente pentru a integra social și pentru a spori conștientizare societății cu privire la incluziunii a grupurilor sociale, în special a celor care sunt adesea marginalizate”, a precizat Natalia Covrig.
Leo Zbancă, coordonator al Dezvoltării Organizaționale, Centrul de informații „Genderdoc-M”, a menționat că reprezintă comunitatea care, din păcate, rămâne cea mai discriminată și cea mai izolată, iar drumul până la acceptarea pare a fi foarte lung. „Aș vrea să încep cu un fapt care pe mine personal mă afectează foarte mult. Statistic vorbim, statisticile mondiale arată că în fiecare țară, în fiecare societate, de la 3% până la 7% din populație sunt reprezentanții grupurilor LGBT+. Tot statistic vorbim, dacă luăm teoria probabilității, fiecare din cetățenii Republicii Moldova, are printre vecini, colegi, rude, o persoană LGBT. Așadar, vedem o discrepanță enormă. Pe de o parte 70% nu ar accepta persoane LGBT nici ca vecini, nici ca cetățeni ai țării, dar pe de altă parte, persoanele LGBT trăiesc printre noi și sunt foarte multe”, susține Leo Zbancă. Potrivit lui, într-o societate ostilă, persoanele nu se simt în siguranță să-și dezvăluie orientarea sexuală, identitatea de gen – fapt care creează imaginea că nu există.
Ruslan Poverga, director general al asociației obștești „Inițiativa Pozitivă”, a spus că trăiește de 25 de ani cu HIV. Este un om obișnuit, are copii, are prieteni, are un loc muncă și încearcă să fie util societății. În momentul în care s-a confruntat cu discriminare, a avut de ales: sau să se ascundă, sau să lupte pentru drepturi. Și în opinia sa, este esențial ca un grup discriminat să se consolideze și să lupte pentru schimbarea mentalității.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
