Cartea face parte din moștenirea noastră culturală, transmite cunoștințele cumulate de secole. Cartea ne oferă posiblilitate să fim mai perfecți în această lume imperfectă. Din păcate, pentru o parte semnificativă a tinerei generații lectura este doar o activitate educațională obișnuită, în special la școală, a menționat directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova Elena Pintilei, în cadrul Conferinței Internaționale „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, care are loc la Chișinău joi, 30 septembrie, transmite IPN.
„Împreună vom încerca să înțelegem care este cauza acestei situații, prin a pune în discuție fenomenul „cultura lecturii”, care, împreună cu capacitatea de a naviga în lumea informației, include concepte precum dragostea pentru carte, interesul pentru lectură, percepția de a înțelege textul lecturat. Acest concept capătă o semnificație specială astăzi, când situația din domeniul lecturii este foarte tensionată. Timpul alocat de o persoană modernă pentru lectură este în continuă scădere. Cercul de lectură se restrânge, gusturile literare devin mai primitive pentru unii. Experții de la Universitatea din Oxford au constatat că, atunci când o persoană citește, sunt activate aceleași părți ale creierului ca și atunci când observăm personal scenele descrise în carte. De exemplu, profesorul John Stein susține: suntem atât de obișnuiți cu ceea ce se întâmplă, încât creierul reacționează la carte în același mod ca și cum ar fi participat efectiv la ceea ce este descris. Cu alte cuvinte, ipoteza că cititorul trăiește mii de vieți este foarte aproape de adevăr”, a subliniat Elena Pintilei.
Directorul BNRM a adăugat că un grup de savanți a studiat, timp de șase ani, aproape 300 de seniori. „S-a dovedit că persoanele care citesc mai mult decât media de-a lungul vieții au avut cu 32% mai puține riscuri de a avea probleme de memorie, în timp ce persoanele care n-au citit deloc pierd memoria cu 48% mai repede. O altă cercetare efectuată în Universitatea din Stanford a arătat că lectura analitică și lectura doar pentru plăcere oferă diferite tipuri de emoții la nivel neurologic, fiecare din acestea fiind un fel de exercițiu benefic pentru creierul uman. Dacă lectura în sine ajută o persoană să se autodetermine și să se dezvolte, cultura lecturii devine un fel de bază pentru dezvoltarea personalității, adică lectura devine bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare”, a remarcat Elena Pintilei.
Scriitorul Gheorghe Erizanu, fondatorul și directorul editurii „Cartier”, a spus că, potrivit datelor Camerei Naționale a Cărții, în Republica Moldova apar anual în jur de 2500 de titluri de carte. „Tirajele cu care operează piața de carte în Republica Moldova sunt în jur de 2 milioane de exemplare. În 2020 am avut 2,3 milioane de exmplare, în 2019 – 1,8 milioane de exemplare, iar în 2016 am avut 3 milioane de exemplare”, a specificat Gheorghe Erizanu.
Scriitorul Oleg Serebrian, ambasador al Republicii Moldova în Germania, a opinat că în prezent se citește mai mult decât acum 40-50 de ani, dar se citește altceva și altfel, iar în viitorul apropiat, împreună cu ziarele, ar putea să dispară și cărțile. De exmplu, în Germania se citește mult, dar în special în formă electronică. Totodată, Oleg Serebrian s-a arătat îngrijorat de calitatea cititului, iar „aici biblioteca își are rolul său”.
Conferința Internațională „Lectura ca bază pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare” este la cea de-a treia ediție și are drept scop de a mobiliza eforturile bibliotecilor, instituțiilor educaționale, organizațiilor de creație, comunităților și factorilor de resort privind dezvoltarea lecturii și competențelor de cultura lecturii ca fundament pentru cunoaștere și ascendență.
