Cea mai mare provocare la adresa Republicii Moldova în anul 2023 este perpetuarea războiului din Ucraina. Concluzia se regăsește într-un studiu realizat de Expert-Grup. Potrivit experților, continuarea războiului din țara vecină va menține nivelul sporit de incertitudine în Republica Moldova, probabilitatea întreruperilor de energie electrică, iar o nouă criză a refugiaților va însemna noi costuri pentru bugetul de stat. Mai mult, în cazul ipotezei continuării războiului, experții prognozează noi majorări a prețurilor la produsele energetice, transmite IPN.
Potrivit studiului realizat de Exper-Grup, scenariul continuării războiului din Ucraina și în anul 2023 va însemna o nouă lovitură pentru economia Republicii Moldova întrucât vor fi subminate în continuare schimburile comerciale cu Ucraina, Federația Rusă și Belarus. De asemenea, va fi menținut nivelul înalt al costurilor logistice pentru companiile care depind de importuri, fapt de va determina noi majorări de prețuri. Situația economică precară va fi accentuată și de scrutinul din 2023, anticipează experții.
„Riscul populismului electoral în contextul alegerilor locale din 2023 la fel ar putea crea probleme pentru mersul reformelor sistemice. Există și riscul subminării potențialului economic din cauza emigrării și al fenomenului dezinvestițional, în special dacă situația de securitate din regiune nu se va ameliora. Nu în ultimul rând, există și riscul unui nou val de majorări de prețuri pentru produsele energetice în ipoteza perpetuării războiului din Ucraina”, se menționează în studiul Expert-Grup.
În același studiu, specialiștii Expert-Grup au făcut o evaluare a anului 2022. Potrivit lor, acesta a fost caracterizat prin stagflație, adică recesiune economică combinată cu inflație înaltă, care a determinat creșterea ratei sărăciei și a inegalităților sociale. 2022 a fost marcat și de unele evenimente pozitive, cel mai important fiind obținerea de către Republica Moldova a statului de țară candidată pentru aderarea la UE. Un aspect pozitiv al anului 2022 l-a reprezentat creșterea suportului financiar extern care a permis diversificarea procurărilor de energie electrică, plata compensațiilor grupurilor vulnerabile, susținerea financiară a firmelor, implementarea proiectelor de infrastructură și menținerea stabilității finanțelor publice. Totuși, provocările anului 2022 nu au permis dezvoltarea economică a țării.
„Este vorba de rezistența sistemului la reforme și de neadaptarea acestuia la schimbările democratice prin sabotarea, directă sau indirectă, a inițiativelor de schimbare sau/și deturnarea agendei de reformă. Nu în ultimul rând, scăderea activității investiționale pe fundalul creșterii incertitudinii și costurilor de business a fost o altă tendință negative a anului 2022”, se menționează în analiza Expert-Grup. O altă tendință negativă a anului 2022 a fost mersul lent al reformelor sistemice, situație cauzată de numeroasele șocuri, crize și urgențe care au „capturat” agenda Guvernului
