Republica Moldova trebuie să utilizeze tehnologii științifice avansate, bazate pe probe, atunci când vine vorba despre monitorizarea campaniei electorale și întregului proces electoral. Și aceasta în condițiile în care în multe state utilizarea acestor tehnologii este la un nivel avansat, fapt ce permite o comprehensiune mai bună a proceselor electorale. De această părere este Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, care efectuează în prezent o cercetare a campaniei electorală a alegerilor din 24 februarie, care se bazează pe corelațiile statistice și votul, pe analiza resurselor administrative, finanțe electorale etc.
Sergiu Ostaf a declarat într-o conferință de presă la IPN, că în cadrul efectuării cercetării Centrul utilizează metode care nu au mai fost utilizate până în prezent în Republica Moldova. De exemplu, distribuția procentului de vot pe secții de vot, analiza probabilității valorilor numerice exacte. „Există o recomandare a Comisiei de la Veneția, care spune că țările ar trebui să preia aceste metode moderne științifice pentru a analiza corectitudinea votului”, a declarat Sergiu Ostaf.
O metodă aplicată constă în calculul corelației dintre participarea la alegeri și vot, folosind regresia, precum și identificarea anomaliilor care se conturează în raport cu unele secții. Încă o metodă utilizată pe larg, nu și în Republica Moldova, este estimarea influenței anomaliilor asupra votului, adică cât de multe devieri se produc în votul final.
„Metodele statistice descriu comportamentul grupurilor mari ale oamenilor. Or, eforturile de monitorizare a comportamentului, de exemplu, unei persoane sau câtorva persoane, sunt valoroase, dar nu reușesc să capteze imaginea de ansamblu asupra procesului electoral. Și metodele statistice creează imagine per ansamblu, pe anumite regiuni, pe țară în întregime sau pe o anumită selecție de secții cu un anumit caracter vulnerabil, cu anomalii”, a mai spus directorul CReDO. Chiar dacă acestea metode nu sunt absolute, ele creează o valoare adăugată și oferă o viziune complimentară altor eforturi.
Autorii monitorizării vor analiza și impactul reformei finanțelor electorale asupra transparenței, reducerii cheltuielilor nedeclarate. Va fi analizată și evoluția structurii donatorilor și valorii contribuției, inclusiv în comparație cu alte țări, printre care Ucraina și România.
CReDO va prezenta un raport preliminar până la anunțarea rezultatelor alegerilor, iar după va prezenta un raport general, care va conține concluzii și recomandări pentru Comisia Electorală Centrală, Consiliul Audiovizualului, Curtea Constituțională și alte instituții publice vizate.
