Interviu IPN: Republica Moldova şi Georgia au parafat împreună acordurile de asociere cu UE. Într-un interviu, acordat Agenţiei IPN, Preşedintele Parlamentului Georgiei, David Usupashvili, desfăşoară lista asemănărilor privind parcursul european al celor două state, precum şi cea a provocărilor comune cărora trebuie să le facă faţă Georgia şi Moldova.
---
- Moldova şi Georgia au parafat în luna noiembrie 2013 Acordul de Asociere cu UE. În 2014 ambele ţări trebuie să-l semneze şi să-l ratifice. Care dintre aceste două segmente de drum a părut georgienilor mai dificil sau mai important? Prin ce în opinia Dvs. parcursul european al Georgiei şi Republicii Moldova seamănă şi diferă?
- Întregul proces de integrare în UE atât pentru Georgia, cât şi pentru Moldova este complex şi important. Este greu de evidenţiat un segment anumit. Apropierea de UE cere ţărilor noastre standarde de democraţie mai înalte, protecţia drepturilor omului şi libertăţilor civile, un nivel mai ridicat de dezvoltare al economiei. În plus, nu putem să nu vorbim şi despre faptul că aspiraţiile europene ale Moldovei şi Georgiei sunt foarte dureros percepute de vecina noastră Rusia. Putem spune că ambiţiile politice ale Rusiei şi încercarea de a domina spaţiul post-sovietic atât pentru Moldova, cât şi pentru Georgia este principala problemă în calea de integrare în Uniunea Europeană. Un exemplu viu serveşte susţinerea şi promovarea forţelor separatiste şi în Moldova, şi Georgia. Exemplu în acest sens sunt, de asemenea, ultimele evenimente din Ucraina, anexarea Crimeii şi acţiunile agresive împotriva statului ucrainean.
Pornind de la cele spuse, problemele şi dificultăţile Georgiei şi Moldovei sunt mult mai asemănătoare decât diferite, cu toate că Moldova îşi declară neutralitatea, iar Georgia declară ca vrea să devină membră NATO. Desigur, între ţările noastre există şi diferenţe specifice. În particular, Moldova are relaţii strategice şi intense cu o ţară membră a Uniunii Europene, cu România, ceea ce este un factor suplimentar, dar similitudini în problemele noastre avem, totuşi, mult mai multe.
- Apropo, de ce Georgia are atâta nevoie de această asociere cu UE, de ce ţara Dvs. nu poate exista fără UE? În ce măsură interesele Georgiei şi Moldovei sunt similare în această privinţă?
- Scopul Georgiei este nu doar semnarea Acordului de Asociere, dar şi obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Integrarea în Uniunea Europeană este o alegere strategică a ţării noastre şi este determinată nu doar de faptul că statutul de membru al UE garantează siguranţa şi bunăstarea ţării, dar şi de faptul că aceasta este o alegere, care reiese din întreaga noastră istorie şi cultură. Cred că pentru Moldova care este parte a Europei din toate aspectele, atât geografice, cât şi istorice, şi culturale, procesul de integrare europeană este la fel ca şi pentru Georgia o revenire în spaţiul nativ.
- Cât de ireversibilă este orientarea proeuropeană a Georgiei din punct de vedere al situaţiei interne din ţara Dvs? Pentru comparaţie cu Moldova: mulţi experţi locali, precum şi unii oficiali europeni subliniază că autorităţile Republicii Moldova n-au informat suficient populaţia cu privire la beneficiile asocierii cu UE. Cum stau lucrurile în Georgia din acest punct de vedere? Câţi georgieni aleg alt vector extern de dezvoltare a ţării?
- În Georgia nu există niciun partid cât de cât influent, care ar fi împotriva integrării europene. Putem spune că în Georgia, în acest sens, există un consens politic. După declararea independenţei, în Georgia puterea s-a schimbat de mai multe ori, dar nici o autoritate n-a pus la îndoială orientarea proeuropeană a ţării ca o alegere strategică. Putem spune că aceasta este una din moştenirile statalităţii georgiene. Acest fapt este confirmat de diferite sondaje sociologice şi cercetări ale opiniei publice. Nu există pentru Georgia alternativă decât integrarea cu Europa. Deşi în domeniul informării populaţiei, trebuie să recunosc, este mult de lucru. De regulă, adversarii eurointegrării din toate ţările sunt înarmaţi cu aceleaşi „argumente” - apropierea de Europa ar aduce, chipurile, imoralitate, pierderea normelor morale şi a identităţii naţionale. Toate acestea, desigur, nu au nimic în comun cu realitatea. Dar, cred că trebuie să lucrăm intens pentru a informa cât mai bine populaţia.
- Atât experţii, cât şi politicienii moldoveni se aşteaptă la provocări din exterior, care urmăresc scopul de a împiedica ţara să semneze şi să ratifice Acordul de Asociere cu UE. Se aşteaptă autorităţile georgiene la provocări externe? Ce măsuri întreprinde statul georgian pentru a reduce impactul unor posibile provocări?
- Astfel de provocări nu pot fi excluse. Le putem contrapune, pe de o parte, consolidarea forţelor politice şi a opiniei publice în jurul alegerii noastre strategice, pe de altă parte, o maximă activitate pe arena internaţională, o implicare mai activă a ţărilor occidentale şi organizaţilor internaţionale în procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere. Se pare că acesta este cel mai bun mod de a evita o imixtiune din exterior.
- Ce lecţie trebuie să înveţe Georgia şi Moldova din criza ucraineană?
- Nu este uşor să dai un răspuns scurt şi cuprinzător la această întrebare. Acţiunile Rusiei faţă de Ucraina, în special anexarea Crimeii, au pus sub semnul întrebării ordinea mondială care de bine de rău se baza pe temelia dreptului internaţional. Astăzi comunitatea internaţională se confruntă cu o mare provocare. Nu poate fi admis acest precedent, când un stat îşi însuşeşte nestingherit teritoriul altui stat, contrar tuturor normelor legale. Pentru noi, georgienii şi moldovenii, această situaţie, din păcate, ne este familiară. Noi ştim cum sunt încurajate şi sprijinite forţele separatiste, ştim ce înseamnă ocuparea teritoriului de către trupele străine. În 2008, georgienii au cunoscut agresiunea rusească pe viu. Atunci statalitatea Georgiei atârna de un fir de păr.
Totuşi, ce concluzii pot fi trase din criza ucraineană? Într-un fel, am răspuns deja la această întrebare şi vreau să repet: în primul rând trebuie consolidată societatea, pentru ca forţele externe să nu poată activa şi folosi aşa-numita „coloană a cincea”. Pe de altă parte, trebuie să facă totul pentru a atrage comunitatea internaţională şi a obţine un sprijin adevărat şi eficient.
- Atât Moldova, cât şi Georgia se confruntă cu probleme grave cauzate de separatism. Care sunt soluţiile generale şi specifice pentru acest tip de probleme? Putem conta pe un succes în viitorul apropiat?
- Problema separatismului în ţările noastre este cauzată în cea mai mare măsură de forţele externe. Problema regiunilor separatiste este direct legată de problema ambiţiilor politice ale Rusiei.
Pe de altă parte, cred că ar fi greşit să ignorăm populaţia din regiunile separatiste şi s-o percepem doar ca pe o marionetă. Trebuie să recuperăm nu doar teritorii, ci, în primul rând, oamenii care trăiesc pe aceste teritorii, acest lucru trebuie să-l ţinem minte. Noi înţelegem că este o problemă complicată şi nu poate fi soluţionată imediat. Nu există reţete speciale sau un panaceu pentru aceasta, dar dialogul şi compromisurile din ambele părţi ar trebui căutate permanent. Un rol important în acest sens îl poate juca diplomaţia populară şi, desigur sprijinul organizaţiilor internaţionale şi instituţiilor europene.
- Cum credeţi, apropierea ţărilor noastre de UE poate accelera sau încetini soluţionarea problemelor legate de separatism?
- Sunt absolut convins că accelerarea procesului de integrare europeană în Georgia şi Moldova va contribui într-o mare măsură la soluţionarea problemei separatismului. Când locuitorii acestor regiuni vor vedea că în ţările noastre se dezvoltă economia, creşte bunăstarea şi nivelul de trai, că există protecţia drepturilor omului, inclusiv că sunt garantate drepturilor minorităţilor, acest lucru va schimba multe lucruri.
- Care sunt aşteptările Georgiei pe termen scurt şi mediu privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere cu UE, în special în domeniile economic şi social?
- Noi înţelegem foarte bine că semnarea Acordului de Asociere nu va spori instantaneu bunăstarea. Semnarea acordului nu înseamnă o baghetă magică, care îndeplineşte toate dorinţele printr-o singură mişcare, însă este un mare pas prin care Georgia în viitorul apropiat va putea mai uşor să exporte produsele în ţările Uniunii Europene, să primească ajutor important pentru proiecte economice, să atragă mai multe investiţii. Acordul este important pentru Georgia şi din punctul de vedere al liberalizării regimului de vize, precum şi al dezvoltării de mai departe a societăţii civile datorită asistenţei crescânde din partea instituţiilor europene etc. Discuţia despre toate acestea poate dura foarte mult.
- Este cunoscut că Parlamentul Georgiei se convoacă în alt oraş decât capitala ţării. Care este motivul acestei decizii? Credeţi că această experienţă poate fi utilă şi pentru Republica Moldova?
- Transferul Parlamentului într-un oraş îndepărtat de capitală a fost făcut de conducerile anterioare. Partidul nostru care pe atunci se afla în opoziţie şi-a exprimat dezacordul cu această hotărâre. Puterea de atunci şi-a argumentat decizia prin faptul că transferul Parlamentului va contribui la dezvoltarea mai rapidă a acestui oraş şi a regiunii în întregime. Dar, dacă este aşa, atunci în întreaga lume pentru dezvoltarea regiunilor ar fi fost suficientă mutarea parlamentelor şi structurilor statului.
E o glumă. Dacă e să vorbim serios, deciziile de acest tip sunt caracteristice mai mult regimurilor de tip autoritar, când parlamentul este mai degrabă un decor. Nu are nici o scuză decizia care a condus la perturbarea serioasă a dialogului dintre parlament şi guvern, dar, de asemenea, a îngreunat comunicarea dintre parlament şi organizaţiile internaţionale şi ambasadele străine. Şi eu, şi deputaţii în fiecare zi ne confruntăm cu această problemă. Aşa că, nici Moldovei, nici altor ţari nu recomand să repete această experienţă.
Vechea conducere a consemnat în Constituţie locul aflării Parlamentului, din această cauză ne conformăm legii, deoarece modificarea normelor constituţionale este o procedură dificilă şi îndelungată. Şedinţele Parlamentului deocamdată se desfăşoară în Kutaisi.
- Pornind de la ceea ce cunoaşteţi despre Moldova, cum ar putea arata un „studiu comparativ” al ţărilor noastre, de exemplu, într-o variantă a preşedintelui Parlamentului Georgiei?
- De pe poziţia preşedintelui Parlamentului Georgiei ar fi fost un pic cam nedelicat să fac un „studiu comparativ” al ţărilor noastre. Nu cred că aş spune ceva nou. Georgia şi Moldova ca ţări post-sovietice au un trecut comun, iar de aici şi un patrimoniu istoric comun. Important este şi faptul că ambele ţări sunt creştin-ortodoxe. În ambele ţări este dezvoltată vinificaţia şi există cultura vinului cu numeroase tradiţii populare asemănătoare. Şi, desigur, şi Georgia, şi Moldova se văd în marea unitate a diversităţii care se numeşte marea familie europeană.
Mariana Galben, IPN
