Pentru a face față concurenței, singura soluție este ca micii producători să se unească, ministru

În Republica Moldova sunt cinci-șase latifundiari, care dețin suprafețe de pământ arabil a câte 40-60 de mii de hectare, iar acești agenți economici sunt și exportatori agricoli, ceea ce îi pune într-un proces de competiție cu micii agricultori. O spune vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al agriculturii și industriei alimentare. Potrivit lui, deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova.

„Sunt persoane juridice toți. Exporturile se fac în zone off-shore, vamă cu destinație zonă off-shore. Dacă dvs. o să observați, avem o țară de destinație Elveția, noi exportăm foarte mult cereale în Elveția, dar pur și simplu e o companie off-shore, acești exportatori au companii off-shore în acea zonă și fac export. Conform legislației internaționale și a R. Moldova sunt acțiuni legale”, a declarat ministrul într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Anterior, reprezentanți ai asociațiilor de fermieri au declarat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să decidă dacă au nevoie de miile de fermieri sau doar de „3-4 holdinguri”. Vladimir Bolea a declarat că statul nu-i ajută pe proprietarii de suprafețe mari, „ei doar își fac activitatea și atât”. El consideră că, pentru a putea face față concurenței cu marile holdinguri agricole, singura soluție este ca micii producători să se unească în cooperative.

Vladimir Bolea susține că la scara Republicii Moldova există circa 25% de terenuri agricole nelucrate, din cauza secetei, din cauza lipsei sistemului de irigare. Cele mai multe terenuri de acest fel sunt în sud.

În altă ordine de idei, ministrul precizează că statul va subvenționa programele extrem de importante pentru securitatea alimentară a Republicii Moldova: procesul de procesare, dezvoltarea zootehniei.

Vicepremierul s-a referit la surplusul de cereale produs de agricultorii moldoveni. „Anul acesta am produs, spre exemplu, aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu și noi consumăm pe intern 330 de mii de tone, alte 200 de mii de tone sunt pentru hrana animalelor. Restul se îndreaptă spre export sub formă de materie primă”, a notat Vladimir Bolea.

Potrivit lui, Republica Moldova a cerut de la partenerii europeni scanere cu baze de raze X, care să micșoreze timpul de control fizic al cerealelor la trecerea frontierei. „Din păcate, cerealele, tărâțele și celelalte tipuri de produse agricole, care sunt foarte voluminoase, sunt marfa preferată a contrabandiștilor și în ea poți ascunde orice”, mai spune ministrul.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.