În Republica Moldova sunt foarte puține păduri, acoperirea fiind de 11-13%, conform datelor specialiștilor din sectorul forestier. Este un procent foarte mic, care influențează diminuarea resurselor de apă pentru sectorul agricol și nu doar. Pentru a evita riscurile, trebuie crescut nivelul de împădurire.
Într-o conferință de presă la IPN, Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu, spune că, în ultima perioadă, în spațiul public sunt prezentate mai multe articole, filme, reportaje referitoare la exploatări, tăieri de pădure în fondul forestier de stat, gestionat de Agenția Moldsilva. „Dacă privim legislația referitoare la sistemul național de arii protejate, putem constata că ariile științifice sunt doar rezervații pe hârtie și în acestea sunt permise toate tipurile de tăieri. Nicio rezervație protejată din țară nu are un plan de management”, a remarcat președinta Centrului Național de Mediu.
Valeriu Caisîn, expert în silvicultură, spune că autoritățile statului trebuie să verifice dacă exploatările se fac cu sau fără autorizație, să identifice care sunt problemele și să propună soluții. În opinia sa, prima soluție este extinderea fondului forestier național. Din păcate, în majoritatea cazurilor, eforturile de extindere a pădurilor se fac din fonduri internaționale. Or, autoritățile consideră neprioritară alocarea de resurse pentru plantare, a notat expertul.
Anna Cazacu, consultant juridic la Asociația EcoContact, spune că, pentru gestionarea unui fond forestier, este elaborat un plan de amenajament silvic pe un termen de 10 ani, iar Agenția Moldsilva, în fiecare an, solicită autorizație pentru efectuarea defrișărilor. Autorizația se eliberează de Agenția de Mediu pentru o anumită suprafață care urmează a fi tăiată, explică Anna Cazacu. Potrivit ei, este necesar ca procedura privind determinarea suprafeței sau a copacilor care urmează a fi tăiați să fie una transparentă. La fel, este necesară monitorizarea tăierii acestor suprafețe de păduri, monitorizarea implementării planului de tăiere a pădurii, proces care de multe ori nu are loc din cauza lipsei de resurse umane.
Svetlana Cataraga, fost pădurar, povestește că, în 2017, a fost eliberată din funcție de către directorul Întreprinderii Silvice Călărași, Ștefan Deleanu, ca mai apoi să-și pună nepotul pădurar în locul ei. Femeia spune că la Călărași se fac tăieri ilegale, chiar dacă, la prima vedere, par legale. Se taie stejar, frasin și se lasă specii pentru care există mi puțin interes. Femeia mai spune că nu o dată a fost intimidată, i s-a cerut să tacă. Acum se adresează organelor de drept să ia atitudine, să investigheze și să sancționeze persoanele implicate în tăierea ilegală a pădurilor.
Conferința de presă a fost susținută în ajunul Zilei Internaționale a Pădurilor, marcată pe 21 martie.
