Pentru a călători fără vize în Uniunea Europeană cetăţenii moldoveni trebuie să deţină paşaport biometric valabil cel puţin încă trei luni de la data întoarcerii preconizate în Republica Moldova. Sunt posibile mai multe călătorii în spaţiul Schengen în perioada celor 90 de zile, în decurs de jumătate de an, dar trebuie calculat cu atenţie numărul zilelor de şedere pentru a nu depăşi perioada totală. Informaţiile sunt furnizate de către Delegaţia UE la Chişinău, care a răspuns la cele mai frecvente întrebări referitor la regimul fără vize, transmite IPN.
Cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în toate statele membre ale UE, cu excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlanda. Statele membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen sunt: Portugalia, Spania, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Italia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Grecia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Estonia şi Malta. Statele membre ale UE care încă nu au implementat acquis-ul Schengen (statele care nu fac parte din spaţiul Schengen fără frontierele interne) sunt: Cipru, Croaţia, România şi Bulgaria, dar şi aici moldovenii vor călători fără viză. Scutirea de vize se aplică de asemenea în cazul ţărilor asociate spaţiului Schengen: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
Eliminarea regimul de vize nu anulează alte condiţiile de intrare şi şedere de scurtă durată. Statele membre au dreptul de a refuza intrarea şi şederea de scurtă durată pe teritoriul acestora dacă una sau mai multe din condiţiile de intrare nu sunt îndeplinite. Condiţiile de intrare prevăd deţinerea documentului de călătorie valabil sau a documentelor ce permit trecerea frontierei, justificarea scopului şi condiţiilor de şedere preconizată, existenţa mijloacelor financiare suficiente, cât pentru durata şederii preconizate, atât pentru întoarcerea în ţara de origine. De asemenea, se cere de a nu fi pe lista persoanelor pentru care au fost emise semne de alertă în Sistemul de Informaţie Schengen.
Există şi anumite documente ce trebuie să fie prezentate colaboratorului serviciului grăniceri la punctul de trecere a frontierei. Pe lângă paşaport, adiţional pot fi cerute biletele pentru călătoriile ce urmează a fi făcute şi biletele pentru retur, dovada mijloacelor financiare suficiente, rezervarea de cazare, scrisoarea de invitaţie în cazul vizitei private, conferinţelor; certificatul de admitere într-o instituţie de învăţământ în cazul studiilor etc.
Verificarea existenţei mijloacelor financiare poate fi efectuată pe baza banilor în numerar, cecurilor de călătorie şi cardurilor bancare. Asigurarea medicală de călătorie nu este obligatorie pentru cetăţenii statelor scutite de vize, dar este cu titlu de recomandare. În cazul călătoriei cu avion/tren/autocar se recomandă să aveţi bilet pentru retur. Însă, această condiţie nu este obligatorie.
Majoritatea statelor membre obligă persoanele să obţină viza de muncă sau permisul de muncă dacă intenţionează să îndeplinească o activitate remunerată chiar şi pe o perioadă de mai puţin de trei luni.
Dacă persoana planifică să viziteze un prieten sau o rudă care are reşedinţa în spaţiul Schengen, i se poate cere să comunice informaţii detaliate despre această persoană., inclusiv adresa şi numărul de contact. Persoanele care merg la studii trebuie să perfecteze permis de studii numai în cazul în care perioada va depăşi 90 de zile în decurs de jumătate de an (180 de zile).
Control la frontierele interne între ţările spaţiului Schengen nuexistă. Există control la frontierele între ţările spaţiului Schengen şi Cipru, Croaţia, Bulgaria şi România. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să deţină paşaportul pe tot parcursul călătoriei, deoarece în legislaţiile naţionale poate fi prevăzut controlul ad-hoc la frontierele interne.
Aflarea cetăţenilor Republicii Moldova în spaţiul Schengen pe o perioadă de mai mare de 90 de zile în decursul celor 180 de zile, fără permis de şedere sau viză de lungă şedere, se consideră ilegală. Este de asemenea ilegală şi efectuarea activităţii remunerate în spaţiul Schengen fără permis de şedere, chiar şi pe o perioadă mai scurtă de 90 de zile. În ambele cazuri, persoana care încalcă legislaţia poate fi sancţionată cu aplicarea interdicţiei de intrare ulterioară în spaţiul Schengen.
