Trăim vremuri care nu pot să placă: ba ni se spune de stat capturat, ba de chinurile COVID-ului, ba de război și refugiați. Nu se întrevăd timpuri de veselie și „consider că totul depinde de echipa care gestionează criza(ele). Și, la moment, guvernarea nu face față situației pentru că oamenii sunt demolați economic, sunt sărăciți și asta îi impune să țină cu acei care sunt de cealaltă parte în războiul hibrid. Deocamdată, oponenților le reușește mai bine”, o citează IPN pe moderatoarea emisiunii „Территория свободы” Lilia Burakovski, care a discutat - întâi și-ntâi subiecte de politică socială - în recenta sa emisiune cu Ina Coșeru, președinta Comisiei parlamentare de politică externă și integrare europeană, și Rodica Grama, vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB).
Solicitată de jurnalistă în contextul „raționamentelor stranii” ale guvernanților că pensia minimă depășește cuantumul minimului de existență, reprezentanta CUB a accentuat solicitarea formațiunii sale ca autoritățile să revină la situația că în anul 2022 autoritățile au indexat pensiile nu cu 30 la sută, cum cere legislația, ci mult mai puțin.
„Dacă o luăm pe legislație, minimul de existență trebuie să fie stabilit de o comisie independentă. În realitate, minimul de existență e stabilit de Minister în funcție de capacitatea statului de a plăti o anumită sumă, dar nu de adevăratele costuri ale vieții zilnice. Și uite că cineva decide că suma de 2400 de lei lunar e suficientă pentru a supraviețui în Moldova”, a menționat vicepreședinta CUB. Aceasta conduce la majorări de pensie de 300 – 500 de lei, dar nu schimbă calitatea vieții omului. Adică, minimul de existență trebuie să fie ancorat mult mai bine în realitățile vieții, crede politiciana.
Abordând subiectul formării bugetului de pensii, interlocutoarele au relevat că în prezent acesta are o gaură de 6 miliarde de lei. „Trebuie să asigurăm încasările, să (reducem) economia tenebră. Dacă toți (agenții economici) își vor onora obligațiunile, noi vom aduna aceste 6 miliarde de lei, necesare pentru a plăti și pentru a majora pensiile”, a relevat Ina Coșeru. Sub alt aspect, problema nu e că un anumit număr de înalți funcționari au salarii mari. Altfel, cine ar vrea să ia în cârcă răspundere și povară de guvernare, de gestionare a economiei, a altor domenii. „Hai să fie 100 de persoane (cu salarii mari-mari). Chiar dacă le-o tăiem în două, ce-ar însemna suma (economisită) pentru 700 de mii de pensionari?”
Pe de altă parte, însă, guvernații nu se stresează că în prezent un pensionar este întreținut de mai puțin de un salariat, ceea ce conduce la mari discrepanțe. „În Moldova se formează un hău demografic, pe care autoritățile nu-l iau în calcul și nu întreprind nimic. E lipsă de brațe de muncă, continuă și eschivarea frauduloasă de la defalcarea cotizațiilor în fondul social...” Oamenii nu sunt onești cu statul. Dacă continuă plățile „la negru”, cuantumul defalcărilor ar putea fi mărit și până la 50 la sută, dar aceasta nu ar schimba situația, au subscris participantele la discuție. În context, vicepreședinte CUB a citat datele UE că în Uniune economia tenebră e stăpânită la 16,2 la sută, în timp ce la noi aceasta se ridică la 40 la sută.
În platou a fost prezentată și ideea de a revedea concepția calculării pensiilor pentru învățători, medici, lucrătorii grădinițelor, bibliotecari și alte categorii bugetare de importanță vitală pentru națiune, care după munca de o viață se pomenesc cu pensii de sub-existență.
