Pedeapsa pentru poliţiştii care aplică tortura este prea blândă, CHDOM

Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM) consideră că pedeapsa aplicată poliţiştilor condamnaţi pentru tortură este prea blândă, iar legea la acest capitol trebuie înăsprită. Solicitat de Info-Prim Neo, şeful Secţiei judiciar-penale a Procuraturii Generale, Vladimir Adam, a comunicat că în 2011 în judecată au ajuns în jur de 40 de cauze intentate pe numele poliţiştilor care au aplicat tortura. În doar 2, maximum 3 cazuri, poliţiştii au primit pedepse reale, adică închisoare de până la 5 ani. În rest au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare. Directorul executiv al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Teo Cârnaţ, a declarat pentru Info-Prim Neo că pentru a lichida sau cel puţin a reduce fenomenul este necesar de înăsprit pedepsele. Să se dea chiar și 10-15 ani privaţiune de libertate. Teo Cârnaţ precizează că, înainte de a pronunţa sentinţa, judecătorul ia în consideraţie mai multe circumstanţe – atenuante şi agravante. În majoritatea cazurilor instanţa recurge la aplicarea pedepsei cu suspendare dacă inculpatul nu are antecedente penale. „Odată ce poliţiştii au aplicat tortura şi au săvârşit infracţiunea pentru prima dată, se mai ia în consideraţie că tortura pe sau acel tratament antiuman şi degradant i-a fost aplicat unei persoane cu scopul de a descoperi o altă infracţiune. Judecătorul consideră această circumstanţă atenuantă, care face ca pedeapsa să fie mult mai blândă decât cea faţă de alte persoane care comit infracţiuni în alte situaţii”, a notat Teo Cârnaţ. Un alt moment ţine de natură umană - atât breasla poliţiştilor, a procurorilor, cât şi a judecătorilor de obicei este foarte indulgentă faţă de unii colegi care au exercitat şi mai exercită funcţii la stat. „Vorba moldoveanului – corb la corb ochii nu-şi scoate. Şi de obicei predomină mai mult a treia decât celelalte două. În aceeaşi situaţie ar putea să se pomenească şi procurorul, şi judecătorul şi, dând un exemplu prost, s-ar putea ulterior după astfel de precedent să se comporte cu el la fel, fiindcă nu-i nimeni sfânt în sistemul de judecată. În breaslă nu se recurge la pedeapsa cu privare de libertate”, a declarat directorul executiv CHDOM. Teo Cârnaţ a menţionat că, în opinia sa, prin aplicarea pedepsei cu suspendare justiţia nu se înfăptuieşte. De cele mai multe ori cei care au fost supuşi torturii sau pedepsei inumane nu sunt satisfăcuţi de decizia pronunţată şi o atacă în instanţa superioară.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.