Rezultatele dezastruoase ale examenului de bacalaureat din 2014 demonstrează cât de joasă este calitatea actului educaţional. Codul Educaţiei şi proiectul Strategiei „Educaţia 2020”, primul aprobat în 2014, iar al doilea abia elaborat, sunt documente de maximă importanţă care vor ghida dezvoltarea sistemului pe parcursul următorului deceniu. Dar lucrurile în sistemul educaţional au fost atât de mult delăsate, încât nu trebuie să ne aşteptăm pe termen scurt la schimbări calitative remarcabile. Concluziile se regăsesc în Raportul preliminar „Republica Moldova 2014: Raport de Stare a ţării”, elaborat de Expert-Grup, transmite IPN.
Alexandru Fala, director programe la Expert-Grup, spune că Moldova continuă să aloce o cotă substanţială din PIB-ul să pentru educaţie, circa 7,2% estimat pentru anul curent. Banii sunt alocaţi, în mare parte, pentru menţinerea unei reţele şcolare supra-extinse, care demult nu mai reflectă realităţile demografice la zi. Guvernul s-a angajat să raţionalizeze esenţial infrastructura şcolară, dar tentativele date întâlnesc o rezistenţă enormă din partea comunităţilor locale, notează expertul. Pentru o bună parte din cetăţeni existenţa fizică a şcolii contează mai mult decât calitatea şi relevanţa cunoştinţelor căpătate de elevi.
Alexandru Fala a spus că cea mai importantă precondiţie pentru creşterea calităţii studiilor este investirea în instruirea pedagogilor şi majorarea esenţială a salariilor, pentru a reda profesiei prestigiul de altădată. Aceasta se referă atât la educaţia generală, cât, mai ales, la educaţia profesională.
