Rezultatele alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate concomitent cu un referendum constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, au lăsat mulți cetățeni cu un profund sentiment de neliniște. În absența unui câștigător clar în primul tur, cursa prezidențială va continua cu al doilea tur pe 3 noiembrie. Referendumul pro-european a îndeplinit criteriile de validare, însă a fost foarte aproape de a eșua. Pentru electoratul pro-european, aceasta este o victorie, dar cu un gust amar.
Deși campania electorală și alegerile în sine au fost gestionate bine și s-au desfășurat fără nereguli grave, iar prezența la vot a depășit 51%, întregul exercițiu electoral a fost însoțit de sentimentul că un efort paralel de a-l deturna era în plină desfășurare. Autoritățile moldovenești au descoperit mai multe încercări bine finanțate de a influența rezultatul alegerilor prin dezinformare și acțiuni subversive, inclusiv o rețea bine organizată de cumpărare a voturilor și grupuri criminale plătite, pentru a organiza proteste violente de masă. Judecând după informațiile disponibile despre volumul de bani rusești, direcționați în acest scop, se poate presupune că amploarea acestor eforturi este copleșitoare. Din păcate, reacția autorităților moldovene la aceste amenințări a fost parțială și nu a afectat semnificativ aceste rețele ostile.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, președinta în exercițiu Maia Sandu a obținut un scor solid (42,45%), dar insuficient pentru o victorie hotărâtoare. Surprinzător, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a înregistrat un rezultat considerabil (25,98%), în pofida cvasi-anonimității sale, a vizibilității reduse și a acuzațiilor de legături cu oligarhi corupți. De asemenea, un sprijin popular neașteptat a fost obținut de alți câțiva candidați prezidențiali pro-ruși, despre care se presupune că au fost susținuți și finanțați generos de Moscova prin intermediul oligarhului fugar condamnat, Ilan Șor. Având în vedere temele comune ale discursului preelectoral al acestor candidați, este de așteptat ca toți să-și îndemne susținătorii să-l sprijine pe Stoianoglo în turul doi al alegerilor prezidențiale. Împreună, acești candidați-„spoiler” au obținut mai mult de 30% din votul popular și există îngrijorări că o parte substanțială a susținătorilor lor a fost „achiziționată” în prealabil prin rețeaua bine organizată de cumpărare a voturilor, creată de Șor și apropiații săi.
În cele din urmă, referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, care se aștepta să fie un manifest al angajamentului pro-european al Moldovei, a fost aproape de un eșec spectaculos, în ciuda optimismului inspirat de multe sondaje de opinie desfășurate înainte de alegeri. Se poate specula că acesta este unul dintre rezultatele intervențiilor externe masive și a eforturilor de cumpărare a voturilor desfășurate de Moscova în Moldova, prin intermediul lui Șor și al afiliaților săi. În același timp, se pare că o conștientizare în creștere a eforturilor Rusiei de a submina alegerile din Moldova a dus și la o mobilizare sporită în rândul diasporei moldovene, care a salvat din nou parcursul european al țării.
Cu apropierea turului doi, autoritățile se confruntă cu mai multe provocări: asigurarea integrității proceselor electorale împotriva riscurilor de deturnare, prin cumpărare de voturi, și combaterea proactivă a campaniilor de dezinformare online. O provocare suplimentară pentru societatea moldovenească va fi mobilizarea alegătorilor pro-europeni care nu au participat în primul tur, atât în țară, cât și în diaspora, pentru a contracara eficient eventualul aflux de votanți plătiți.
Aceste observații preliminare trebuie analizate în continuare pentru a înțelege mai bine cauzele vulnerabilităților societății moldovenești în fața influențelor externe. Autoritățile moldovene trebuie să vină urgent cu răspunsuri adecvate la aceste provocări îngrijorătoare inclusiv și pentru a preveni interferențe similare în timpul alegerilor parlamentare de anul viitor.
Petru Culeac este director executiv „Moldova Development Institute”