Chișinăul duce lipsă de o strategie privind transportul public. Strategia aprobată de Consiliul municipal Chișinău în 2014 este mai mult un studiu. Municipalitatea nu a aprobat un plan de realizare a strategiei respective și în bugetul local nu s-au prevăzut bani pentru implementarea strategiei privind transportul public. Totodată, datele din strategie, de acum 7-8 ani, nu mai sunt actuale. Despre aceasta s-a vorbit astăzi, 31 martie, la prezentarea publică a Studiului de politici publice „Eficientizarea managementului transportului public în municipiul Chișinău”, realizat cu susținerea financiară a Fundației „Soros-Moldova”, transmite IPN.
Cristina Voroneanu, tânăr cercetător, bursieră a Programului de politici publice a Fundației „Soros”, a subliniat că infrastructura din transportul public din Chișinău este una învechită – dacă în ultimii ani, s-au mai procurat troleibuze noi, apoi la Parcul Urban de Autobuze 112 din 142 de unități de transport au un termen depășit de uzură. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, speranța de viață se micșorează cu 1,8 ani din cauza gazelor de eșapament, iar în 2018, în 266 din 365 de zile s-au înregistrat valori supranormă ale dioxidului de azot în aerul atmosferic, a atenționat Cristina Voroneanu.
În perioada 2012-2021, în municipiul Chișinău numărul de microbuze s-a redus de două ori, iar investițiile în Parcul Urban de Autobuze nu vor rezolva toate problemele privind transportul public urban. Municipalitatea trebuie să investească în specialiști, în special cei care se încadrează în activitatea tehnică. Totodată, este dificil de a implementa proiecte privind transportul public, întrucât nu există date privind fluxul de călători, cum se călătorește în anumite zone și la anumite ore. Chiar dacă există solicitări din partea pasagerilor de creare a unei noi rute de autobuz sau troleibuz, aceste trasee nu ar fi profitabile, a menționat Cristina Voroneanu.
Victor Chironda, viceprimar de Chișinau, a recunoscut că în ultimii ani transportului public din capitală nu i-a fost acordată atenția cuvenită, deși au fost anumite investiții în acest sector. „Aceste abordări au fost parțiale și sporadice și nu au venit să îmbunătățească sistemul de transport în întregime. Iar aceasta a condus a faptul că, în loc să avem un transport public, care să constituie baza mobilității urbane, mai mulți oameni aleg să se deplaseze cu automobilele. Pentru fluidizarea traficului rutier, s-au întreprins acțiuni, care au determinat înrăutățirea sistemului de transport public. Parcări amenajate pe străzi de tranzit, reorganizări de rute, fără argumentare și un calcul de trafic, lipsa unei analize privind fluxul de pasageri și noile necesități de mobilitate au condus la creșterea substanțială și rapidă a numărului de automobile în oraș”, a detaliat viceprimarul.
Victor Chironda a adăugat că în Chișinău se va implementa un proiect prin care vor fi transpuse bune practici privind transportul public aplicate în orașul Lublin, Polonia. Proiectul se va realiza la Chișinău cu suportul financiar al UE, care a oferit municipalității un grant în acest scop.
