Republica Moldova a progresat la capitolul respectării drepturilor femeii, având un cadru legal exhaustiv. Chiar și așa, femeile se confruntă cu numeroase provocări ce țin de reprezentarea lor în sistemul decizional, lipsa echității în câmpul muncii sau lupta cu stereotipurile privind egalitatea de gen.
Într-o conferință de presă la IPN, cu ocazia marcării a 25 ani de la ratificarea Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, Nina Lozinschi, secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, a declarat că provocările existente țin de situația contradictorie a femeilor din Moldova. Pe de o parte, acestea sunt bine instruite și calificate. Pe de altă parte, majoritatea sunt mai puțin plătite sau practică munci mai puțin calificate pentru că trebuie să aibă grijă și de familie și casă.
Nina Lozinschi remarcă tendințe bune în ceea ce privește reprezentarea femeilor în sistemul decizional. Dar, menționează lipsa mecanismului de plasare a candidatelor femei pe locuri eligibile pe listele partidelor politice.
Fenomenul violenței rămâne în continuare o provocare. Lipsește o abordare multidisciplinară a acestui fenomen. „Dacă la nivel legislativ și normativ în Moldova avem o situație bine reglementată, lipsește educația populației pentru schimbarea mentalității. Aici este mai mult de lucru pentru combaterea stereotipurilor și rolurilor de gen atribuite în societate”, a spus secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen.
Nicoleta Hriplivîi, avocată Promo-LEX, a menționat, în aceeași conferință de presă, că documentul – Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei – este important nu doar prin prisma drepturilor pe care le prevede, dar și prin mecanismele pe care le oferă. Convenția a instituit Comitetul pentru apărarea drepturilor femeii. O dată la patru ani, Comitetul monitorizează activitatea Republicii Moldova pe segmentul implementării Convenției la nivel național. Datorită acestor monitorizări, Moldova a reușit să implementeze un set de recomandări și să modifice cadrul legal așa încât femeia să se simtă mai protejată. Dar mai este de lucru la acest capitol.
Un protocol adițional al Convenției, care a intrat în vigoare în 2006 pentru Republica Moldova, instituie dreptul de a înainta cereri individuale Comitetului, care ulterior formulează recomandări, nu doar individuale, dar și generale pentru stat, a menționat Nicoleta Hriplivîi.
Elena Burcă, de la Asociația împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei", a declarat că în primul raport alternativ privind implementarea Convenției accentul a fost pus pe angajarea femeilor în câmpul muncii și pe problema violenței. Recomandările făcute conducerii țării în urma raportului au contribuit la votarea Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei şi bărbați și a Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie. „Sunt documente care ne ajută să implementăm mai rapid Convenția”, spune Elena Burcă.
Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei a fost ratificată de Republica Moldova la 28 aprilie 1994, dar a intrat în vigoare la 31 iulie 1994. Valentina Bodrug-Lungu, președinta Gender-Centru, a remarcat că în această perioadă s-au înregistrat progrese, dar și regrese. Printre progrese, Valentina Bodrug-Lungu a menționat cadrul legal exhaustiv, multiplele programe pentru abilitarea femeilor, dar și dezvoltarea segmentului securității.
