Partidul Comuniştilor şi-a creat staff electoral care să îndemne cetăţenii să nu iasă la vot pe 30 octombrie. Potrivit prevederilor legale, explicate pentru IPN de către Andrei Volentir, membru al Comisiei Electorale Centrale, formaţiunea are dreptul să acţioneze astfel.
Potrivit unei informaţii remise de PCRM, liderul formaţiunii, Vladimir Voronin, a fost ales să gestioneze activităţile partidului în campania electorală. Deputata comunistă, Elena Bodnarenco, a fost numită şefa staffului electoral, iar adjuncţii ei sunt deputaţii Oleg Reidman, Maria Postoico şi Inna Şupac.
Andrei Volentir, membru al Comisiei Electorale Centrale, întrebat dacă PCRM are voie să facă campanie electorală ca să cheme oamenii să nu iasă la vot, a spus că situaţia dată este neordinară, trebuie privită prin prisma mai multor aspecte şi e necesar să fie analizate legile relevante – Legea privind partidele politice şi Codul Electoral. „Partidele politice au ca scop atât preluarea puterii, cât şi, cel puţin, influenţarea acesteia. Legea partidelor prevede că acestea participă la formarea opiniei publice. Din aceasta perspectivă, comuniştii, prin apelul lor la boicotarea alegerilor, nu încalcă legea”, a precizat Andrei Volentir.
Pe de altă parte, Codul Electoral, potrivit art.47, le oferă posibilitatea să supună discuţiilor calităţile candidaţilor altor partide în alegeri, dar numai în alte forme decât cele prevăzute pentru concurenţii electorali. „Neavând statut de concurent electoral, ei nu vor putea beneficia de timpi de antenă, de exemplu. Şi atunci vor putea recurge la alte modalităţi de comunicare cu cetăţenii, în condiţiile Legii presei, de exemplu. Vor trebui să creeze evenimente de rezonanţă publică pentru ca presa să le relateze şi astfel mesajul lor să ajungă la cetăţeni sau să se întâlnească cu cetăţenii în cadrul mitingurilor, adunărilor etc.”, a subliniat membrul CEC.
PCRM a anunţat că nu înaintează propriul candidat la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie pe motiv că acestea sunt ilegale. În opinia membrilor PCRM, decizia de a reveni la alegerile directe ale preşedintelui trebuia să se ia de popor, la un referendum de modificare a Constituţiei, nu de judecătorii Curţii Constituţionale.
