Patrimoniul cultural material și imaterial din Republica Moldova necesită a fi identificat și catalogat, cu formarea unui registru pe suport de hârtie, dar și unul electronic. Opinia a fost exprimată de Liliana Condraticova, secretar științific general la Academia de Științe a Moldovei, în cadrul conferinței științifice internaționale „Patrimoniul cultural de ieri – implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine”, care se desfășoară la Biblioteca Națională, transmite IPN.

Potrivit Lilianei Condraticova, se lucrează la actualizarea Legii Monumentelor, care a fost adoptată în 1983. „Pentru a face un patrimoniu bun și a-l pune în gestiunea societății este nevoie de unirea eforturilor la mai multe instanțe”, a menționat secretarul științific general al AȘM.

Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale, a menționat că la bibliotecă se păstrează „comoara țării”, patrimoniul național scris. „Suntem în cadrul zilelor când promovăm patrimoniul nostru național ca parte componentă a patrimoniului comun european. Conferința de astăzi este o acțiune științifică care, cu siguranță, va sensibiliza atât organele de resort, cele centrale, locale, cât și comunitatea științifică”, a declarat Elena Pintilei.

Profesorul universitar Elena Chiaburu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a spus că „patrimoniul cultural național mobil sau imobil este extrem de important, este dovada noastră în istorie și suntem datori să facem tot ce se poate ca să-l păstrăm și să rămână așa cum l-au transmis cei dinaintea noastră”.

Nicoleta Vornicu, directoare la Centrul de Cercetări T.A.B.O. R. din Iași, consideră că evenimentul este important pentru „dezvoltarea gândirii strategice și a politicilor culturale în scopul înțelegerii mai bine a strategiilor europene, dar și pentru identificarea unor instrumente și platforme de transformare a patrimoniului ca sursă de dezvoltare durabilă”.

Lucrările conferinței au loc în perioada 23-24 septembrie.