Partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova sunt cuprinşi de două tendinţe – pe de o parte dorinţa ca în Republica Moldova să înceapă transformări profunde, pe de altă parte, dorinţa de a se menţine, cel puţin, la nivel declarativ a unor elite cu tentă pro-europeană. Însă, partenerii nu pot decât să propună, nu pot decât să susţină ţara, ei nu pot să realizeze şi reformele propriu-zise. Despre aceasta a vorbit Nicolae Afanas, şeful Catedrei relaţii internaţionale, în cadrul Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova (IRIM), într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN.
„Tot timpul în Republica Moldova au fost două poziţii – oficialii noştri au susţinut la nivel de declaraţii toate mesajele care au venit de la partenerii de dezvoltare. Însă, când vine vorba despre implementarea proiectelor mai mari şi mai mici, aici este marea problemă. Este vorba de combaterea corupţiei şi, în primul rând, a corupţiei politice, reformarea sistemului justiţiei Republicii Moldova, reformarea sistemului financiar-bancar”, a notat Nicolae Afanas.
Expertul a spus că problemele în aceste domenii nu au apărut în această săptămână sau în acest an, sau în acest deceniu. „Prin urmare, înţelegem că autorităţile ascultă, dar nu aud aceste solicitări din partea partenerilor. Şi explicaţia pe care eu o pot identifica este faptul că nu există interes din partea elitelor de a schimba sistemul existent, fiindcă sistemul existent este convenabil, este eficient, din punctul lor de vedere, iar schimbarea lui ar însemna cumva şi schimbarea elitelor”, a opinat şeful de catedră de la IRIM.
Nicolae Afanas a menţionat că aceasta ar fi „un element de sinucidere politică”. Anume de aceasta foarte mulţi politicieni şi foarte multe formaţiuni politice sunt dezinteresate în reformarea reală a Republicii Moldova.
„În acest moment suntem în deziluzie, atât partenerii de dezvoltare, cât şi noi, cetăţenii. Iar reformarea este un proces extrem de dureros şi va fi unul care va avea riscuri atât pentru cetăţeni, cât şi pentru elite. Iar elitele ca sistem de autoguvernare sunt capabile să se îngrădească de anumite riscuri. În cazul Republicii Moldova, îngrădirea de risc înseamnă refuzul de a face reforme”, a accentuat expertul.
Nicolae Afanas a constatat că în Republica Moldova de foarte multe ori reformele se fac doar sub presiune externă, în mai puţine cazuri sub presiune internă. În aceste condiţii, el crede că se vor mima anumite reforme sau vor fi făcute nişte începuturi de reforme de dragul obţinerii asistenţei financiare din exterior pentru supravieţuire.
