Actualul ambasador japonez la Chișinău a tradus pe vremuri pentru Ceaușescu, Iliescu, Constantinescu și Băsescu, dar și, din română, pentru imperatorul Hirohito. Cât privește vestita în țara noastră investiție cu cablajele, aceasta oferă un câștig onorabil pentru circa 6000 de moldoveni. Despre aceasta și alte subiecte ce leagă Republica Moldova de Țara-Soarelui-Răsare Ambasadorul Yoshihiro Katayama vorbește un într-un interviu acordat Agenției IPN.
Caracterul privilegiat al cooperării moldo-nipone vine din voința puternicului stat estic de a ajuta, încă din momentul stabilirii relațiilor diplomatice, în martie 1991, „această țară tânără, angajată în construirea democrației bazate pe valori universale precum statul de drept, drepturile omului și economia de piață, care sunt, de asemenea, fundamentale pentru Japonia”, a menționat oficialul.
Programele de asistență derulate de autoritățile de la Tokio sunt prezente, practic, „în toate domeniile vieții social-economice moldovenești, precum modernizarea agriculturii, fortificarea sistemului de sănătate, îmbunătățirea condițiilor de învățământ, susținerea inițiativelor locale, producerea durabilă de energie, prezervarea patrimoniului național, promovarea culturii și artei, împărtășirea know-how-ului japonez cu funcționarii moldoveni, consolidarea capacităților de prevenire și reacționare în cazul incendiilor și altele... Japonia susține, la fel ca și alți parteneri de dezvoltare, eforturile Moldovei de a deveni un stat modern și democratic, în care sunt asigurate principiile fundamentale ca supremația legii, respectarea drepturilor omului și economia de piață, și care se integrează armonios în comunitatea și economia internațională”.
Ambasadorul a ținut să sublinieze recunoștința moldovenilor pentru ajutorul oferit la vreme, în special agricultorilor. „Sunt foarte impresionat că asistența oferită de Japonia este foarte apreciată în rândul fermierilor moldoveni, care au devenit cu timpul mai productivi și competitivi și și-au extins activitatea, creând noi locuri de muncă și generând plusvaloare”, a menționat ambasadorul referindu-se la programele de susținere a fermierilor neprivilegiați lansate în anul 2000, cunoscute publicului larg sub numele de "2KR", prin intermediul cărora mii de fermieri din întreaga țară, cu posibilități financiare modeste, au reușit să-și modernizeze tehnica agricolă. În același context se înscriu „Proiectul privind dotarea cu echipamente a Centrului de Perfecționare în Domeniul Mecanizării” din 2007, „Proiectul de asistență pentru dezvoltare socială și economică” din 2016 și „Proiectul pentru modernizarea tehnicii și a echipamentului agricol” din anul 2020”.
Ambasadorul a menționat importanță investițiilor străine pentru țările în curs de dezvoltare precum Moldova, relevând că în prezent, „Moldova are toate premisele pentru a deveni atractivă în domeniul IT și al externalizării pentru companiile străine, inclusiv japoneze, datorită avantajelor sale în ceea ce privește forța de muncă multilingvă, costuri moderate și infrastructură de rețea. Înțeleg că autoritățile moldovenești lucrează pentru a crea condiții mai bune pentru investitorii străini. Prin urmare, sunt gata să lucrez împreună cu partea moldovenească pentru a face cunoscute aceste avantaje printre potențialii investitori japonezi. Desigur, conflictul din Ucraina a introdus o mare incertitudine în procesul investițional din Moldova, dar aș dori să-mi exprim speranța că va fi pace, iar investitorii străini, inclusiv cei japonezi, vor veni în Moldova”, a accentuat diplomatul.