Asociaţia pentru Politică Externă (APE) a prezentat, în cadrul unei conferinţe finale, rezultatele proiectului „Contribuţia Parteneriatului pentru dezvoltare România şi Republica Moldova”. Experţii autohtoni şi cei din România au trasat principalele obiective ale parteneriatului deja existent, dar şi ceea ce urmează să fie făcut în viitorul apropiat, transmite IPN.
Directorul executiv al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, a menţionat că proiectul parteneriatului între APE şi CRPE a început în 2012, în cadrul discuţiilor şi consultărilor cu ambasadele americane de la Bucureşti şi Chişinău şi cu reprezentanţa Agenţiei Americane pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) din Republica Moldova. România, ca stat membru al Uniunii Europene, şi Republica Moldova, ca stat prins în instrumente financiare de vecinătate în Parteneriatul Estic al UE, sunt eligibile şi cooperează într-o serie de iniţiative regionale.
„Unul din elementele acestei cooperări este programul trilateral România-Ucraina-Moldova, care are o finanţare de 127 de milioane de euro. Cele mai importante proiecte rezultate din acest program sunt cofinanţarea gazoductului Iaşi-Ungheni, extinderea serviciului de medicină de urgenţă SMURD din România în Republica Moldova şi proiectul de modernizare a vămilor”, a precizat Cristian Ghinea.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Româniaei, Bogdan Aurescu, a specificat că România, ca toate statele membre ale UE, trebuie să ofere susţinere financiară altor state, prin instrumentul Asistenţă pentru Dezvoltare. Odată cu progresul în reformele cerute de Bruxelles, Chişinăul a fost destinatarul preferat de România. Astfel, alocările către Moldova au crescut de zece ori începând cu anul 2010, de la 138 de mii de euro la 2 milioane de euro. Sursele financiare au fost destinate pentru proiecte de sprijin instituţional, pentru reformarea unor domenii esenţiale pentru Republica Moldova.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, a spus că realizarea proiectului gazoductului Iaşi-Ungheni este piesa de rezistenţă a cooperării moldo-române, care schimbă optica relaţiilor bilaterale dintre cele două state. România este prezentă în Republica Moldova prin intermediul proiectelor de tip twinning în cadrul mai multor ministere. Totodată, instituţiile centrale de la Chişinău au în acest moment experţi români pentru educaţie, interne şi energie. Au fost încheiate de asemenea proiecte similare pentru vămi, achiziţii publice şi la Cancelaria de Stat.
