Curtea Constituţională a constatat că Parlamentul Republicii Moldova nu a încălcat Constituţia atunci când a modificat Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui ţării, în octombrie 2009, şi a stabilit că legislativul poate fi dizolvat nu mai devreme de un an de la data ultimei dizolvări.
Curtea Constituţională a fost sesizată de deputaţii comunişti Maria Postoico şi Vadim Mişin. În şedinţa de marţi, 16 martie, a Curţii, reprezentantul PCRM, Sergiu Sârbu, a declarat că nu contestă conţinutul legii modificate, ci faptul că parlamentul şi-a atribuit dreptul Curţii Constituţionale de a interpreta Constituţia.
Ştefan Creangă, reprezentantul parlamentului la CC, a declarat în şedinţă că Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui a fost modificată pentru a depăşi criza politică.
Imediat după pronunţarea hotărârii, Sergiu Sârbu a declarat că prin aceasta Curtea Constituţională şi-a diminuat propria autoritate. "Asemenea hotărâre este un precedent foarte periculos pentru Curte”, a adăugat Sârbu.
„Nu este aşa, dacă plenul Curţii Constituţionale ar fi depistat momentul că Parlamentul Republicii Moldova a atentat la competenţa Curţii, plenul CC lua altă hotărâre, decât cea pronunţată astăzi”, a spus după şedinţă preşedintele CC, Dumitru Pulbere. Potrivit lui Pulbere, Sergiu Sârbu şi-a făcut o concluzie după ce a ascultat doar partea rezolutivă a hotărârii şi i-a recomandat acestuia să citească textul integral al hotărârii, care va fi publicat de curând în „Monitorul Oficial”.
Curtea Constituţională a cerut un aviz Comisiei de la Veneţia în acest caz. Experţii europeni au fost de acord că parlamentul nu poate fi dizolvat decât după un an de la dizolvarea anterioară.
