Societatea moldovenească în perioada de independență este calificată drept una divizată sau chiar foarte divizată. Prin această stare de lucruri se încearcă explicarea, sau chiar justificarea, de ce lucrurile în societatea moldovenească merg mai rău decât ne-am fi dorit cu toții. Pe acest fundal, și pandemia adus alte motive și criterii de divizare în societate. De exemplu, între cei care cred în COVID-19 și cei care nu cred; între cei care poartă mască și cei care nu poartă sau poartă altfel decât trebuie; între cei care se vaccinează și cei care nu se vaccinează. Care sunt îngrijorările, riscurile și pericole pentru societate și pentru fiecare dintre noi ale respectivei divizări, au discutat invitații dezbaterii publice „Pandemia ca factor divergent pentru societatea moldovenească”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că populația globului trăiește sub semnul pandemiei de mai mult de un an și jumătate. Potrivit ONU, „pandemia de coronavirus reprezintă o criză globală de sănătate definitorie pentru timpurile noastre și una dintre cele mai mare provocări de după Cel de-al Doilea Război Mondial. După apariția sa, de la sfârșitul anului 2019, virusul s-a răspândit pe toate continentele”. S-a ajuns acum la tragicul record de peste două milioane de decese. „COVID-19 este mai mult decât o criză de sănătate, având implicații fără precedent în plan social-economic. Pandemia generează efecte devastatoare de ordin social și economic, care vor lăsa cicatrici profunde asupra vieții sociale. Oamenii își pierd locurile de muncă și veniturile fără șansa de a afla când se va reveni la normalitate. Micile state, precum e și Republica Moldova, dependente de turism sau de remitențe, au de suferit foarte, foarte mult”. Volumul remitențelor scade dramatic și pentru anul 2021. Se crede că suma totală a remitențelor va scădea cu peste 100 de miliarde de dolari, lucru care se răsfrânge și asupra Republicii Moldova.
În altă rodine de idei, Igor Boțan a remarcat că societatea moldovenească este divizată pe diferite criterii și mai apare un clivaj – pe palierul vaccinării. Datele sondajelor de opinie arată că doar 30-40% din cetățenii Republicii Moldova sunt predispuși să se vaccineze. Dintre aceștia, aproximativ 25% deja s-au vaccinat, iar datele statistice arată că, dacă, în lunile mai-iunie-iulie, au fost zilnic până la zece mii de vaccinări, în luna septembrie, numărul celor care se vaccinează a scăzut până la aproximativ patru mii. „Ceea ce înseamnă că numărul celor care sunt predispuși să se vaccineze a ajuns la limită, după care, se vede că iese în prim plan reticența cetățenilor de a se vaccina. Și aici apare problema fundamentală – cei care sunt informați, se vaccinează și se protejează pe sine și pe cei din jur, iar cei care spun că încă nu sunt încrezători, ezită și e nevoie de foarte multă energie și efort pentru a-i convinge că trebuie să se vaccineze”. Expertul consideră că instrumentarul de care dispun autoritățile este, relativ, bine elaborat și depinde de capacitatea autorităților de a-l folosi. „Totuși, jurisprudența CEDO spune că vaccinarea obligatorie interferează cu dreptul persoanei la viață privată, de aceea, CEDO recomandă statelor să găsească metode de alternativă, deși, ar fi legal, în interesul sănătății publice – vaccinarea obligatorie”. În opinia lui Igor Boțan, autoritățile țării întârzie să aplice întreg arsenalul care a fost elaborat de instituțiile internaționale pentru a stăvili valul pandemic.
Potrivit Alei Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, datele globale arată că numărul de îmbolnăviri în foarte multe țări începe să scadă, scade numărul de spitalizări și numărul de decese. Acest lucru are loc în țările unde se înregistrează un grad înalt de vaccinare. Republica Moldova este în grupul de țări cu o rată de vaccinare sub 30%. În Moldova crește numărul de îmbolnăviri, este atestată o creștere destul de mare a numărului de spitalizări și o rată înaltă de decese. Asta, pentru că indicatorii, în segmentele de populație vaccinată și segmentele de populație nevaccinată sunt diferiți. „Boala este, boala nicăieri nu a plecat nici dintr-o țară pe glob, dar sunt factori interni care determină situația din fiecare țară. Spre exemplu, Portugalia a vaccinat 98% din populație, respectiv, la ei nivelul de îmbolnăviri și spitalizări este foarte mic. Multe țări dintre care au depășit pragul de 60-70% la vaccinare, la fel, nu sunt în al patrulea val, dar este unul cu decese, spitalizării îmbolnăviri reduse”.
Experta relatează că în Moldova situația este inversă, pentru că oamenii nu au reușit să se vaccineze, dar, crede că nu doar factorii epidemiologici sau medicali influențează situația din țară. „Dacă se ia la nivel regional: România, Moldova, Bulgaria, Ucraina, sunt țări în care au fost și niște procese politice și deja este foarte, foarte clar dovedit că printre factorii care au influențat nivelul de vaccinare au fost factorii politici, ideologici și cei demografici. Prin factorii politici și ideologici se înțeleg procesele electorale care au avut loc în aceste țări și nu doar unul. Procesele electorale au un rol foarte mare în divizarea populației. Când se vorbește de factorii demografici, se are în vedere populația tânără și cea în vârstă care au nevoie de alte motive, mai speciale pentru a se vaccina. Aici ar trebui să existe mai multă coerență, să fie redresate riscurile. Cei care au fost parte a problemei, cum ar fi forțele politice, tot ele ar putea să devină parte a soluției. Dacă s-ar mobiliza împreună forțele politice, care în electorală s-au divizat, pentru a crește rata de vaccinare și a convinge populația să se vaccineze, ar putea exista un rezultat”, a spus Ala Tocarciuc.
Ștefan Popov, psiholog, președinte al Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, s-a referit la două studii științifice. Primul, făcut în 2019, implică o analiză psihologică și culturală a societății moldovenești, unde una din dimensiunile psihologice măsurate este criteriul de evitare a incertitudinii, adică în ce măsură, o societate poate să accepte niște schimbări sociale, atât la nivel familial, cât și la nivel social, economic, politic. „Pandemia a adus cu sine necesitatea de a schimba stilul de viață, comportamentele. În ce măsură o societate este gata să accepte schimbările sau opune rezistență. La acest capitol, cetățenii moldoveni au obținut un scor ridicat. În topul țărilor cu tendință de evitare a schimbărilor, a incertitudinilor, moldovenilor, ca societate, le este foarte dificil să-și schimbe modul de trai, de conviețuire, de comunicare, sunt foarte rezistenți la schimbări. Moldovenii fac parte dintr-o societate conservatoare, tradiționalistă”, a spus Ștefan Popov.
„Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru, este nevoie de o psihanaliză mai aprofundată a istoriei societății, deoarece modul în care se coagulează cultura, valorile și normele au la bază istoria. Acele valori, la rândul lor, au fost determinate de niște circumstanțe istorice, politice sau economice”. Ștefan Popov mai spune că societățile care au un scor foarte ridicat la capitolul evitarea incertitudinii, la fel evită și inovațiile, nu au încredere în știință sau tehnologii. „Ele preferă comportamentul și metodele deja cunoscute, tradiționaliste în acest sens. De aceea, când vine vorba de metodele de protecție împotriva virusului, în societatea noastră se duce disputa dintre vaccinare sau metodele de protecție naturaliste. O altă cercetare, din 2018, plasează Republica Moldova în topul țărilor care are cea mai puțină încredere în știință. Doar 5% din populație au încredere înaltă față de oamenii de știință, 48% au o încredere moderată și 38% nu au încredere în oamenii de știință. Vaccinul este un produs al științei, respectiv, societatea nu are încredere în acesta pentru că nu are încredere în știință, comparativ cu societățile occidentale”, a constatat psihologul.
Dezbaterea publică la tema „Pandemia ca factor divergent pentru societatea moldovenească”, este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
