Pacifiştii din R.Moldova se arată indignaţi de situaţia deplorabilă a ostaşilor Armatei Naţionale, declarând, în cadrul unei conferinţe de presă, joi, 16 noiembrie, că în anul curent campania de recrutare a fost întreruptă din cauza lipsei de haine şi încălţăminte pentru recruţi. Preşedintele Asociaţiei Internaţionale Pacifiştii fără Frontiere, Anatol Guţu, a declarat că activităţile comunitare în care sunt implicaţi ostaşii AN, cum ar fi deszăpezirea, construcţia obiectelor, măturatul străzilor, colectarea frunzelor, sunt ilegale şi încalcă flagrant principiile serviciului militar. Guţu susţine că armata este dotată foarte prost, iar persoanele responsabile pentru întreţinerea tinerilor aflaţi în serviciul militar îşi neglijează aceste obligaţii. În context, sursa citată afirmă că R. Moldova nu are nevoie de Armată Naţională, aceasta putând fi transformată într-o Companie bine dotată, în care ostaşii să fie asiguraţi cu cele necesare, hrăniţi bine, pentru ca în orice moment să-şi poate satisface datoria faţă de stat şi societate. În opinia acestuia, ceea ce se întâmplă în prezent în AN este o crimă faţă de societate. Atât Asociaţia internaţională „Pacifiştii fără frontiere”, cât şi Organizaţia tinerilor pacifişti şi Asociaţia pacifiştilor din Moldova se arată indignate de modificările în Legea privind satisfacerea serviciului militar în termen şi de alternativă, sau civil, îndreptate împotriva celor care vor alege cea din urmă modalitate. Astfel, susţin reprezentanţii acestor organizaţii, intervalul de depunere a cererilor de satisfacere a serviciului civil a fost micşorat de la 2 luni până la 10 zile, iar termenul serviciului a fost majorat cu jumătate de an. În acelaşi timp, recruţii cu studii superioare vor face serviciul 18 luni, şi nu 3 ca în serviciul în termen. Totodată, nu se ţine cont de tinerii care activează în sectorul agrar şi nu dispun de carnet de muncă. Potrivit surselor citate, proiectul de lege respectiv nu identifică comisiile de recrutare, care trebuie să fie diferite pentru ambele categorii. Actualmente, comisia este compusă din doi reprezentanţi ai societăţii civile şi 7 militari, iar decizia se ia cu majoritatea voturilor, ceea ce contravine normelor internaţionale privind serviciul civil. Organizaţiile din domeniu au declarat presei că îşi rezervă dreptul de a apela la organismele internaţionale în cazul în care legea va fi votată în varianta proiectului.