Oricine intră în casa gospodarului astăzi trebuie neapărat aşezat la masă, obiceiuri

Astăzi, 14 ianuarie, creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul iulian îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile. Este şi anul nou pe vechi. Potrivit tradiţiilor, astăzi se merge cu Sorcova sau cu semănatul, urând gazdelor belşug şi prosperitate în Noul An. Folclorista Varvara Buzilă spune că pentru ţăranii din sate data de 14 ianuarie înseamnă şi începutul pregătirilor pentru noul an agricol, ziua în care trebuie să le reuşeşti pe toate, astfel încât aşa să fii tot anul, transmite Info-Prim Neo. Pe vremuri anul nou era marcat la începutul lunii martie, odată cu începutul noului ciclu agricol. De aici vine şi obiceiul ca în dimineaţa de 14 ianuarie să se meargă cu semănatul pe la rude şi vecini. Deschid calea copiii, iar mai apoi vin şi adulţii. Tot în această zi, asemeni zilei de Crăciun, finii trebuie în mod neapărat să meargă la naşi. „În această zi trebuie să meargă cei mici la cei vârstnici, copiii la părinţi, la bunei, finii la naşi. Acest fapt denotă reactualizarea relaţiilor dintre comunităţi, cât şi renovarea acestor relaţii. Se spune că dacă în casa omului primul semănător este un băiat, atunci anul va fi unul mai spornic pentru gospodărie. Totodată oricine intră în casa gospodarului în această zi trebuie neapărat aşezat la masa de sărbătoare, pentru ca anul care a venit să fie unul darnic pentru gospodarii casei”, spune folclorista Varvara Buzilă. Masa de sărbătoare este specială. Gospodinele ar trebui să pregătească 12 feluri de bucate din produsele crescute pe lângă casă. Sub faţa de masă se pun câteva fire de grâu sau orz pentru a avea prosperitate în anul ce vine. Masa de sărbătoare în acestă zi, conform tradiţiei, este concepută ca un câmp cu belşuguri în noul an. Ţăranii obişnuiau să lege de jur împrejur masa de sărbătoare cu un lanţ, care semnifica un cerc magic. Se considera că prin acest obicei în anul ce urmează se va menţine gospodăria. Tot în această zi gospodarii aduc în casă şi aşează ungherul de la răsărit un snop de grâu simbolul belşugului în casă şi în familie. Folclorista a mai spus că în această zi gospodarii casei mişcă toate lucrurile din loc, ca să se mişte bine lucrurile tot anul. Tradiţiile sunt diferite de la zonă la zonă. Cei din zona de nord umblă în această zi pe la casele gospodarilor cu semănatul, cu malanca, cu urşii, iar cei din zona de sud vestesc noul an cu Sorcova. „S-au păstrat obiceiurile în localităţile unde comunitatea a ţinut la aceste datini din străbuni, unde le-a valorificat, unde nu au rămas doar cu amintirile de pe timpurile în care ţineau la aceste tradiţii”, subliniază Varvara Buzilă. Anul Nou pe vechi mai este marcat în Armenia, Belarus, Letonia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan şi în Georgia. Tradiţia de a întâmpina Anul Nou pe vechi s-a menţinut, de asemenea, în Serbia şi Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca şi cea rusă, continuă să trăiască după Calendarul iulian, cât şi în unele cantonamente din Elveţia.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.