Organizaţiile de media consideră că Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat (SPP) prin răspunsul său demonstrează că a examinat superficial declaraţia organizaţiilor de media privind îngrădirea accesului jurnaliştilor la evenimente şi că nu a tras nici o concluzie la acest subiect, transmite Info-Prim Neo.
Într-o declaraţie făcută la finele lunii ianuarie de ONG-urile media se menţiona că, încălcând prevederile Legii presei şi depăşindu-şi atribuţiile, garda de corp a preşedintelui le-a interzis jurnaliştilor de la două posturi TV şi o publicaţie accesul în incinta Palatului Naţional, în pofida existenţei unui acord prealabil dintre jurnalişti şi organizatori privind reflectarea evenimentului. Jurnaliştii au fost siliţi să şteargă filmările din afara Palatului Naţional, care conţineau imagini cu preşedintele Vladimir Voronin. Semnatarii au făcut referire şi la un caz similar când un reporter a fost agresat de către agenţii din paza a preşedintelui în timp ce-l filma pe Vladimir Voronin la ceremonia de inaugurare a „Pomului Ţării”.
SPP a răspuns recent la această declaraţie (n.r. - răspunsul SPP a fost făcut public de Info-Prim Neo joi, 28 februarie). Şeful instituţiei, Igor Bodorin, susţine că faptele invocate de organizaţiile de media s-au adeverit parţial. El menţionează că efectivul antrenat în măsurile de protecţie şi pază şi-a realizat doar atribuţiile funcţionale ce reies din prevederi legale. De asemenea, în răspunsul SPP se arată că în ambele cazuri jurnaliştii nu au respectat anumite proceduri.
„În orice jurnalist poţi vedea un terorist şi să-i astupi camera, dar aceasta nu este corect”, a declarat, solicitat de Info-Prim Neo să comenteze răspunsul SPP, Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. Totodată, Saharneanu a menţionat că jurnaliştii trebuie să poarte la vedere actele ce dovedesc profesia lor. De asemenea, trebuie să cunoască cât mai bine legea. Sursa citată a confirmat că astfel de situaţii se întâmplă şi în alte ţări, având în vedere lupta cu terorismul.
Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Alexandru Dorogan spune că din răspunsul SPP este foarte clar că nu s-a tras nici o concluzie, chiar dacă serviciul recunoaşte că faptele invocate de jurnalişti s-au adeverit , deşi parţial. Preşedintele APEL remarcă că în răspunsul SPP nu se spune cine se face vinovat pentru aceste cazuri şi dacă aceste persoane au fost atenţionate. De asemenea, se creează impresia că nu s-a intrat în esenţa faptelor în sine, care sunt ieşite din comun. „Dar aceasta este o impresie, urmează să vedem, dacă asemenea cazuri se vor repeta. Sper că nu”, a conchis Dorogan.
Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente a declarat că bucură faptul că o instituţie finanţată din bani publici a catadicsit să răspundă la o declaraţie a societăţii civile, lucru care nu se întâmplă prea des. „Ca şi formă bucură faptul că au răspuns, dar ca şi conţinut, acest răspuns este unul formal, în dorinţa de a bifa că a aplecat urechea la apelurile făcute de societatea civilă”, a declarat el. Chiar dacă în debutul scrisorii SPP afirmă că argumentele ONG-urilor s-au adeverit parţial, ulterior pe două pagini încearcă să convingă că toate acţiunile SPP în cazurile imputate au fost egale. Mai mult decât atât, inoculează ideea că se va proceda în asemenea fel şi în continuare. Astfel, conţinutul răspunsului este totalmente descurajator pentru efortul organizaţiilor de a aduce la înţelegerea funcţionarilor că este inadmisibil să fie îngrădit dreptul jurnaliştilor în a-şi exercita meseria de informare a populaţiei”, a concluzionat Macovei.
