Deputaţii din opoziţie şi cei ai Partidului Comuniştilor au opinii diferite faţă de proiectul bugetului de stat pentru anul 2008. În timp ce opoziţia consideră că acesta este unul inadecvat situaţiei reale din R. Moldova şi că reprezintă un instrument pentru a satisface interesele comuniştilor şi a ţine sub presiune administraţia publică locală neloială puterii, comuniştii sunt de părerea că proiectul bugetului reflectă evoluţia ascendentă pe plan economic şi social a R. Moldova în timpul aflării lor la guvernare.
[Eugenia Ostapciuc, liderul fracţiunii comuniste] a declarat că în anii de când se află la guvernare PCRM a fost înregistrată o ascensiune atât economică, cât şi în sfera socială. A fost asigurată o creştere a PIB cu 6-7% anual, bugetul s-a majorat de la 3,5 miliarde lei în 2001, până la 14 miliarde pentru anul viitor. De asemenea, bugetul a fost executat permanent cu depăşiri esenţiale faţă de plan. Aceste rezultate denotă corectitudinea şi coerenţa politicilor promovate de guvernare, a menţionat Ostapciuc, iar proiectul bugetului de stat pentru anul 2008 reprezintă expresia financiară a tuturor reformelor desfăşurate în timp. Potrivit sursei citate, documentul conţine cifre reale, minuţios calculate, care reflectă posibilităţile obiective ale economiei naţionale la etapa actuală şi pot asigura buna funcţionare a tuturor ramurilor bugetare.
Pe de altă parte, [liderul Alianţei „Moldova Noastră”, Serafim Urecheanu] a declarat că proiectul bugetului de stat este fără precedent în ce priveşte egoismul politic, incoerenţa şi lăcomia puterii centrale de a-şi adjudeca resursele statului. Guvernarea vine cu un proiect de satisfacere a mofturilor preşedintelui Voronin şi a favoriţilor acestuia, a declarat el. Conceptual, la capitolul venituri bugetul pentru anul 2008 este cel mai puternic afectat de cele trei iniţiative de liberalizare a economiei, propuse de către şefului statului. La capitolul cheltuieli – de distribuirea alocaţiilor pe criterii politice, soldate cu centralizarea resurselor şi strangularea financiară a autonomiei administraţiei publice locale. Sursa citată a mai declarat că proiectul este în contradicţie cu priorităţile R. Moldova de reformare şi gestionare a finanţelor publice, de stimulare a creşterii social economice şi de integrare în comunitatea europeană. Urecheanu a mai declarat că AMN va aplica toate metodele posibile pentru a împiedica adoptarea acestui buget.
[Deputatul Partidului Democrat, Valeriu Guma], a menţionat că introducerea cotei „0” pentru venitul reinvestit conduce la reducerea veniturilor în buget, iar o mare parte din această povară revine administraţiei publice locale. Chiar dacă aceste diferenţe vor fi compensate prin transferuri de la bugetul de stat, autonomia financiară, şi aşa redusă, va fi limitată şi mai mult, a declarat el. De asemenea, potrivit deputatului, reformele politicii fiscale promovate în ultimii ani nu sunt bine coordonate între ele. O altă trăsătură, la care s-a referit Guma, este păstrarea în continuare a dependenţei bugetului de stat de impozitele indirecte, în principal de TVA la importuri. El a menţionat că această situaţie duce la sporirea vulnerabilităţii bugetului în caz de declin a consumului şi nu este clar cum politicile fiscale promovate de Guvern vor contribui la reducerea acestor riscuri.
[În opinia preşedintelui fracţiunii Partidului Creştin Democrat, Vlad Cubreacov], proiectul nu este suficient de bine echilibrat. În consecinţă, rămân în pagubă instituţiile, oamenii simpli şi, mai ales, administraţiile publice locale. El s-a referit la faptul că începând cu anul 2003 Guvernul planifică venituri inferioare celor reale cu 10-20%, ceea ce indică o incapacitate de prognoză corectă sau intenţia de cheltui banii publici netransparent, pe principii clientelare. De asemenea, potrivit lui, lasă mult de dorit modul de gestionare al proprietăţii publice pentru care sunt prognozate venituri de circa 170 milioane de lei, de câteva ori mai puţin decât necesarul. În pofida existenţei unei strategii de gazificare a satelor, Guvernul nu alocă practic de loc bani în acest sens, iar în 2008 vor primi bani în special comunele conduse de comunişti. Cubreacov a criticat de asemenea reducerea volumului subvenţiilor în agricultură, alocarea de sume importante de bani unor instituţii nerentabile şi reducerea defalcărilor din buget pentru municipiul Chişinău.
Parlamentul a aprobat vineri în două lecturi proiectul bugetului de stat cu votul deputaţilor din fracţiunea majoritară.
