Afaceri în domeniul apiculturii și al eficienței energetice fac parte din cele 16 proiecte dezvoltate de tineri antreprenori în cadrul primului apel al Programului municipal pilot „Start-up pentru tineri și migranți”. Puțin peste 3 milioane de lei, alocați de municipalitate pentru finanțarea proiectelor, au atras investiții în economia națională și crearea de 171 de locuri noi de muncă. Viceprimarul Olga Ursu a relatat pentru IPN cu ce dificultăți se confruntă tinerii atunci când doresc să lanseze o afacere, cum a evoluat infrastructura pentru antreprenori și ce activități sunt organizate în municipiul Chișinău pentru cei interesați.
Suport financiar pentru afaceri
Viceprimarul Olga Ursu a menționat că întreaga țară, inclusiv capitala, se confruntă în prezent cu problema oportunităților scăzute pentru tineri atât pe plan economic, financiar, social, cât și în ceea ce privește posibilitățile salariale. Această situație a adus la emigrarea tinerilor. Totodată, este vorba despre exodul rural, când familiile tinere vin în Chișinău din toată țara. În plus, refugiații din Ucraina revin cu copii și îi încadrează în instituții educaționale. În acest context, au fost examinate mai multe proiecte naționale dedicate tinerilor și s-a decis ca la nivel de municipiu la fel să se elaboreze un astfel de program, care să le vină în ajutor tinerilor doritori să-și deschidă o afacere, fie separat, fie împreună cu refugiații sau migranții, a spus viceprimarul.
Programul presupune, în termeni scurți, acordarea unui suport financiar nerambursabil de până la 200 de mii de lei acelor tineri care vor să-și deschidă o afacere sau cu o afacere existentă, ce nu are o perioadă mai mare de doi ani. Olga Ursu a explicat că multe afaceri mor în primul an de viață, de aceea și perioada de monitorizare în cadrul programului a fost extinsă la doi ani, timp în care compania sau start-up-ul e direcționat astfel, încât să crească, iar antreprenorii să obțină cât mai multe abilități în administrarea afacerii.
„Examinând alte programe, am înțeles că nu este suficient să acorzi doar finanțarea nerambursabilă, dar este foarte important să instruiești tinerii antreprenori, viitori antreprenori în domenii de contabilitate, cunoștințe juridice, administrarea unei afaceri, marketingul, cunoașterea pieței și multe alte aspecte, care i-ar ajuta nu doar să deschidă acea afacere, dar și să o mențină viabilă”, a spus viceprimarul.
La primul apel de finanțare au fost depuse 48 de dosare, dintre care 16 au fost acceptate în HORECA, industria agroalimentară, ușoară și creativă. De asemenea, a fost acceptat un proiect în domeniul de prelucrare a textilelor, o companie condusă de o tânără din Chișinău, care și-a extins afacerea cu finanțare din partea Primăriei capitalei. Un alt proiect este în domeniul de eficiență energetică, gestionat de o tânără migrantă. După ce a muncit mai mult de opt ani într-o companie care produce baterii solare, a revenit din Europa și a implementat o soluție de instalare cap-coadă a acelor baterii, a explicat viceprimarul.
Dintre cei care n-au trecut la etapa de finanțare sunt persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani. Alții nu s-au încadrat din punct de vedere financiar, întrucât una din cerințe este respectarea proporției de 30% ‒ investiția de către beneficiar și 70% ‒ din bugetul municipal. Erau și persoanele care nu s-au încadrat în domenii prioritare ale programului, cum ar fi activități de producere și prestări servicii, domeniul IT, inovații etc. Altcineva a trebuit să mai lucreze la planul financiar. Foarte mulți dintre cei care au depus cerere pentru prima dată și nu au fost finanțați, deja știind greșelile, abia așteaptă următorul apel, a spus viceprimarul.
La sfârșitul anului s-a încercat introducerea unor modificări în program, însă proiectul nu a fost aprobat de Consiliul Municipal Chișinău și va fi supus repetat votului. Ca și în anul trecut, în 2025 pentru finanțarea afacerilor sunt preconizate 10 milioane de lei. Olga Ursu a spus că apelul nu poate fi deschis atâta timp cât nu sunt aprobate modificările în CMC. În anul trecut, cererile depuse nu au depășit suma alocată din bugetul municipal, de aceea, în acest an, dacă în primul apel nu vor fi suficiente cereri și va rămâne o rezervă bugetară, atunci se va lansa apelul ulterior pentru depunerea cererilor.
Dezvoltarea abilităților antreprenoriale
Tinerii deseori vin doar cu idee, dar nu cunosc foarte bine procesul propriu-zis de inițiere a unei afaceri, unde să înregistreze compania, câți angajați trebuie să aibă, cum trebuie să fie dusă o evidență contabilă. De aceea, anul trecut, un accent deosebit în cadrul programului municipal a fost pus pe abilitarea viitorilor tineri antreprenori în domeniul dezvoltării și menținerii unei afaceri. În decurs de patru-cinci luni au fost instruiți peste 5 400 de tineri.
Instruirile au avut loc cu prezență fizică și online, în limbile română și rusă, și au fost moderate de mediul academic din instituții de învățământ superior și cu experți în domeniu, inclusiv mentori din Centrul Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. În cadrul sesiunilor au fost abordate domeniul de marketing și cunoașterea pieței, domeniul juridic, precum și subiecte ce țin de evidența contabilă.
Instruirile de dezvoltare a abilităților manageriale și abilităților antreprenoriale sunt organizate și la centrele municipale de tineret din capitală. Specialiștii din cadrul Centrului Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, împreună cu profesori universitari, vin la centre și predau module pe dezvoltarea afacerii.
Olga Ursu a opinat că dezvoltarea abilităților antreprenoriale la copii poate fi începută de acasă, cu educația financiară. „Practic, din ziua în care prima dată i se dau copilului bani de buzunar, atunci este începutul culturii antreprenoriale. Copilul trebuie să înțeleagă cum poate să distribuie acești bani și că în acest proces există opțiunea să faci economii”, a spus viceprimarul.
Spații pentru antreprenori
În prezent, la Incubatorul Municipal de Afaceri, un spațiu prietenos tinerilor antreprenori, sunt opt rezidenți din diferite domenii, care sunt asigurați cu spațiu de muncă modern, cu toate serviciile gratuite, disponibile în fiecare zi, precum xeroxare, internet, săli de conferință, pentru instruiri și mentorat, o sală mare de lucru pentru 20 de persoane, câteva săli mici și o sală pentru discuții sau întâlniri private online. Mai mult ca atât, au conexiunea inclusiv cu domeniul din business. În timp ce este rezident la incubator, toată activitatea tânărului este administrată în comun de specialiștii de la Centrul Municipal pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Pentru a frecventa incubatorul este necesară încheierea unui contract. Persoana care vrea să fie rezident trebuie să acceseze ghidul de aplicare online și să completeze formularul.
Viceprimarul a menționat că municipalitatea ar dori să deschidă câte un incubator în fiecare sector al orașului, fiind identificate deja câteva opțiuni de locații neutilizate pe care le are, iar în prezent este în căutare de investitori. La fel, planul include elaborarea unui accelerator de afaceri, în care rezidentul se poate afla până la șase luni. În sectorul Centru sunt examinate două spații pe străzile Armenească și Vlaicu Pârcălab, pentru crearea unui hub al industriilor creative.
„Mai mult ca atât, suntem acum în implementarea proiectului de creare a unei platforme industriale pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din Chișinău. Aceasta presupune acordarea unui teren sau clădiri municipale, care este conectată absolut la toate rețelele necesare pentru întreprinderile mici și mijlocii, care doresc să desfășoare o activitate, dar nu dețin spațiul propriu-zis”, a adăugat Olga Ursu.
Viceprimarul a evidențiat importanța creării unor parteneriate nu doar cu mediul academic, ci și cu alte incubatoare și centre în orașe ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Milena Macarciuc, IPN
