La 25 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova, denumirea limbii oficiale a statului provoacă în continuare controverse, unii o numesc „română”, alţii îi zic „moldovenească”. IPN a întrebat reprezentanţii coaliției de guvernare dacă în acest moment este loc de modificarea articolului 13 din Constituţie, astfel ca româna să fie trecută ca limbă oficială şi în legea supremă a țării.
Vicepreşedintele Parlamentului, Liliana Palihovici, deputat în fracţiunea Partidului Liberal Democrat, a declarat că ar susţine o astfel de iniţiativă. Parlamentara crede că şi societatea în mare parte ar fi de acord cu o astfel de modificare a legii supreme. „Eu mi-aş fi dorit ca aceasta să fi fost posibil la sfârşitul acestei sesiuni, dar din păcate nu am reuşit să o facem pe parcursul acestui mandat. Să facem ceva ce e strict necesar”, a subliniat parlamentara.
Liliana Palihovici spune că un popor care nu-şi cunoaşte istoria, nu ştie ce limbă vorbeşte, nu ştie de unde vine şi încotro merge – nu prea are viitor. „Sunt convinsă că avem viitor şi trebuie să corectăm greşelile comise în trecut. În orice societate există oameni care nu acceptă alte idei şi care le contestă, dar aceasta nu înseamnă că ar trebui să constituie un impediment în restabilirea adevărului”, a adăugat deputatul.
Întrebat ce crede că s-ar întâmpla dacă Parlamentul ar avea acum posibilitatea şi dorinţa de a scrie în Constituţie că limba oficială este română, Valeriu Saharneanu, deputat al Partidului Liberal Reformator, a spus că aceasta ar aduce doar linişte şi pace, şi stabilitate. „Aş susţine această modificare şi cred că anume aşa vom depăşi o minciună introdusă în Constituţie. Aceasta va fi pace, linişte, stabilitate, dreptate şi adevăr”, a spus deputatul.
Valeriu Saharneanu a mai spus că, dacă următoarea componenţă a legislativului va fi asemeni membrilor Partidului Liberal Reformator, atunci se va reuşi modificarea Constituţiei. Liberalii reformatori chiar dau asigurări că vor iniţia astfel de modificări în Constituţie.
Pe de altă parte, vicepreşedintele Parlamentului, Sergiu Sârbu, deputat din fracţiunea Partidului Democrat, după ce a remarcat că nici ipotetic nu poate avea loc modificarea Constituţiei în această legislatură, a spus că în conjunctura politică actuală nu prea vede de unde s-ar găsi 68 de voturi pentru a modifica legea supremă.
Sergiu Sârbu a remarcat că în sondaje majoritatea locuitorilor din Moldova se identifică moldoveni şi spun că vorbesc limba moldovenească. Vicepreşedintele Parlamentului a spus că, dacă ar apărea o astfel de iniţiativă, ar duce la scindarea societăţii, or în actuala situaţie nu ştie dacă ţara va putea face unei astfel de scindări. Sergiu Sârbu a mai spus că Partidul Democrat a respectat mereu opţiunea fiecărui om de a se identifica aşa cum doreşte şi de a decide ce limbă vorbeşte, şi nu doreşte să facă politică din aceste aspecte deoarece încă nu se întrevede o unitate a poporului în această privinţă.
La 31 august în Republica Moldova este marcată sărbătoarea „Limba Noastră”. În Constituţia țării limba statului figurează ca fiind „moldovenească”, în timp ce în Declarația de Independenţă (normă constituţională primară care prevalează în faţa textului legii supreme) limba este trecută ca fiind româna.
