Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a avut un punct de vedere distinct vizavi de adoptarea avizului asupra iniţiativei de revizuire a articolului 70 din Constituţie în ceea ce ţine de imunitatea parlamentară. Deşi a votat în favoarea avizării pozitive a proiectului de modificare a articolului 70 din Constituţie, Alexandru Tănase a publicat pe pagina sa electronică opinia separată vizavi de acest aviz, transmite IPN.
Preşedintele Curţii consideră că instituţia imunităţii parlamentare nu poate fi analizată fără a ţine cont de funcţionalitatea sistemului politic din ţară. „Din această perspectivă, este absolut eronat de a trata imunitatea parlamentară exclusiv ca un privilegiu oferit de Constituţie parlamentarului, ca o posibilitate de a se eschiva de la răspunderea penală, ignorând cu desăvârşire cealaltă dimensiune a acestei instituţii – cea de procedură specială de protecţie a acestuia faţă de acţiunile abuzive ori insuficient fondate din partea puterii politice”, scrie preşedintele CC.
Alexandru Tănase menţionează că pornind de la starea democraţiei şi justiţiei în Republica Moldova, imunitatea parlamentară trebuie tratată, în principal, ca o instituţie de drept constituţional, ce are ca scop protejarea parlamentarului împotriva unor măsuri represive, arbitrare, ce ar putea fi luate de puterea politică şi ar afecta independenţa acestuia.
„Consider că este eronată intenţia autorilor proiectului de a diminua garanţiile de independenţă a deputaţilor, scontând un rezultat iluzoriu de creştere a integrităţii parlamentarilor. În contextul particular al Republicii Moldova, vulnerabilizarea parlamentarilor în raport cu organele represive ale statului riscă să afecteze esenţa parlamentarismului, ca sistem în care Parlamentul ales de popor influenţează şi controlează celelalte organe ale statului. În final, am putea să ajungem să constatăm că nu vom mai avea parlamentarism ca atare, dar nici parlamentari integri”, a opinat Alexandru Tănase.
Preşedintele Curţii aminteşte că şi-a expus rezervele faţă de eliminarea imunităţii parlamentare încă în 2011. „În ultimul deceniu Procuratura Generală a cerut ridicarea imunităţii parlamentare exclusiv în privinţa deputaţilor care reprezentau opoziţia parlamentară. Între timp, s-a înregistrat un singur caz când a fost ridicată imunitatea unui deputat ce făcea parte din majoritatea parlamentară. În ultimii 6 ani, Procuratura a cerut doar de două ori ridicarea imunităţii parlamentare, într-un caz fiind acceptată şi în altul refuzată. Din aceste date statistice rezultă univoc că imunitatea parlamentară nu constituie un impediment pentru urmărirea penală a parlamentarilor”, subliniază preşedintele CC.
Alexandru Tănase mai scrie că majoritatea constituţiilor statelor democratice utilizează imunitatea parlamentară ca un instrument de protecţie contra unor măsuri represive şi arbitrare din partea altor puteri, care ar periclita exercitarea independentă a mandatului de deputat. Acesta a dat drept exemplu citate din constituţiile Italiei, Germaniei, Franţei, Japoniei etc.
