Operatorii liniilor fierbinţi de la diverse instituţii publice au nevoie de instruire cu privire la legislaţia anticorupţie. Aceasta este una dintre concluziile Studiului cu privire la eficienţa liniilor fierbinţi, realizat de asociaţia „Transparency International-Moldova”. „La majoritatea apelurilor la liniile fierbinţi nu se reacţionează. Sunt unele instituţii la care trebuie să telefonezi de 10 ori ca să ţi se răspundă de două ori, să te alegi cu promisiuni şi până la urmă să treacă termenii şi să-ţi dai seama că, pur şi simplu, instituţiile nu vor să coopereze pentru soluţionarea cazurilor”, a declarat autorul studiului, cercetătorul Andrei Munteanu joi, 29 ianuarie, într-o conferinţă de presă la Info-Prim Neo. Rezultatele cercetării relevă că, pe lângă instruirea personalului, este necesar să fie creat un mecanism clar de funcţionare a liniilor fierbinţi, prin divizarea funcţiei de operator de altă funcţie deţinută. Operatorii trebuie să fie sancţionaţi pentru netransmiterea reclamaţiilor organelor competente şi pentru comportament ne-etic. Totodată, este nevoie să fie asigurată independenţa reală a unităţii administrative a liniei fierbinţi în cadrul instituţiei unde funcţionează, inclusiv prin alocarea bugetelor separate pentru linia fierbinte. De asemenea, ar trebui create baze de date pentru o generalizare periodică permanentă şi efectuate sondaje telefonice periodice pentru studierea eficienţei liniilor fierbinţi din optica reclamanţilor. Cercetătorul a ajuns la aceste concluzii în urma discuţiilor telefonice cu operatorii liniilor fierbinţi. El a studiat intonaţia, stilul şi reacţia operatorilor. Andrei Munteanu susţine că pe parcursul efectuării studiului au cooperat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Sănătăţii, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Au fost ne-cooperante Procuratura Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. „Au fost cooperante liniile fierbinţi care primesc apeluri vizavi de acte de corupţiei care au loc la nivelul mai jos de mediu şi mediu. Instituţiile responsabile de combaterea corupţiei la nivel înalt s-au dovedit a fi ne-cooperante”, a precizat Andrei Munteanu. Directorul executiv al „Transparency International – Moldova”, Lilia Caraşciuc, este de părere că instituţiile au reacţionat destul de prompt doar datorită faptului că ştiau că TI - Moldova monitorizează măsurile de combatere şi prevenire a corupţiei. Acest lucru ar însemna că pentru simplii reclamanţi procedura este mult mai dificilă. „Nu există un mecanism de transmitere a reclamaţiilor organelor competente. Operatorii nu cunosc legislaţia cu privire la combaterea şi prevenirea corupţiei. La liniile fierbinţi de la instituţiile ne-specializate în combaterea corupţiei, poţi să te plângi operatorului doar ca unui coleg de serviciu sau vecin”, susţine Lilia Caraşciuc. Totuşi, ea este convinsă că liniile fierbinţi sunt necesare, însă ele ar trebuie să se ghideze de concluziile studiului pentru a-şi îmbunătăţi activitatea.