ONG-urile de media: Situaţia presei din R. Moldova continuă să se agraveze
- 15.05.2008 22:54
- 1380
- 5 minute(ă)
-
Organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media anunţă despre agravarea continuă a situaţiei presei în Republica Moldova, transmite Info-Prim Neo cu referire la o declaraţie semnată de opt organizaţii neguvernamentale de media. Potrivit autorilor documentului, în pofida recentelor declaraţii de ataşament la principiile libertăţii presei, făcute de preşedintele Vladimir Voronin şi premierul Zinaida Greceanîi, acţiunile de intimidare a jurnaliştilor, de violare a dreptului la libera exprimare, de supunere a presei nu încetează, ci, dimpotrivă, se intensifică.
De data acesta în vizorul autorităţilor a nimerit ziarul „Moldavskie vedomosti”, care a fost supus unor controale financiare din partea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cadrul unui proces de urmărire penală iniţiat de Procuratura Generală pentru o presupusă infracţiune de „delapidare a averii străine în proporţii deosebit de mari”. Această învinuire i se aduce ziarului în urma faptului că a publicat în paginile sale materiale publicitare ale întreprinderii „Cariera de la Soroca”.
Raţionamentul prin care organele de drept au identificat în cadrul activităţii publicaţiei periodice elemente ale infracţiunii de delapidare a averii străine este dubios, dacă ne referim la definiţia acestei infracţiuni, conform Codului Penal, art. 191: „însuşire ilegală a bunurilor altei persoane, încredinţate în administrarea vinovatului”. În cazul „Moldavskie vedomosti” este vorba despre un contract civil reglementat de legea civilă prin care solicitantul de servicii plăteşte o sumă de bani în schimbul serviciilor prestate de către prestator. De menţionat că, şi de data aceasta, Procuratura Generală a ignorat legea şi nu a informat redacţia „MV” despre faptul de a fi început urmărirea penală şi despre motivele care au determinat această acţiune. De asemenea, redacţiei nu i-au fost cerute nici un fel de depoziţii în acest caz.
ONG-urile de media, de asemenea, condamnă reţinerea şi condamnarea la trei zile de arest administrativ a jurnalistul Oleg Brega pentru simpla intenţie de a protesta paşnic în faţa Palatului Naţional, unde avea loc o festivitate cu ocazia aniversării a 50-ea de la fondarea Televiziuni publice. Poliţia l-a împiedicat pe jurnalistul Oleg Brega să se apropie de Palatul Naţional, iar judecătoria sectorului Buicani a considerat „injurie” pancarta cu inscripţia „50 de ani de minciună”, afişată de Brega, adoptând decizia de privare de libertate, încălcând astfel o serie de stipulări legale şi norme internaţionale privind dreptul la opinie şi la libera exprimare. Cameramanul Ghenadie Brega, care îl însoţea pe Oleg Brega şi a filmat incidentul cu poliţia, s-a ales cu o amendă. La 10 mai, Ghenadie Brega, care protesta în faţa Guvernului împotriva arestării fratelui, a fost agresat de către ofiţeri de poliţie în civil, apoi arestat şi dus la comisariatul de poliţie al sectorului Buiucani, Chişinău, unde a fost ţinut timp de 48 de ore în condiţii inumane şi degradante, fiind învinuit de “nesubordonare cu rea voinţă la cerinţele legitime ale colaboratorilor de poliţie, opunere de rezistenţă şi ultragierea de poliţie“.
Potrivit autorilor declaraţiei, tendinţa autorităţilor de a înăbuşi mass-media de opoziţie şi vocile critice s-a manifestat şi în cadrul şedinţelor din 7-8 mai ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, când au fost distribuite licenţele pentru 16 frecvenţe radio şi 60 frecvenţe TV. În pofida Codului Audiovizualului care stipulează că „eliberarea licenţei de emisie va corespunde principiului de asigurare a pluralismului în domeniul audiovizualului, excluzându-se posibilitatea creării premiselor pentru instituirea monopolului şi concentrării proprietăţii în domeniul audiovizualului şi în domeniul mass-mediei în genere, ţinându-se cont de gradul în care radiodifuzorii licenţiaţi existenţi corespund deja acestei cerinţe”, nici una dintre licenţele scoase la concurs nu a fost acordată posturilor care oferă acces opoziţiei sau difuzează opinii critice la adresa actualei guvernări. Postul de radio “Vocea Basarabiei” nu a câştigat nicio frecvenţă din cele opt în bandă FM solicitate. ONG-urile de profil atrag atenţia asupra faptului că acestui post i-a fost refuzată a 26-a solicitare de frecvenţă pentru Chişinău. În schimb, posturile aparţinând formaţiunilor politice din coaliţia de guvernământ, PRCM şi PPCD, au obţinut peste 20 de frecvenţe.
Potrivit autorilor, comportamentul CCA indică asupra faptului că deciziile adoptate sunt prestabilite în afara acestui organ, iar membrii CCA nu fac decât să exprime nişte interese partizane, care subminează rolul de câine de pază al mass-media.
Organizaţiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autorităţilor să renunţe la imixtiunea în activitatea CCA, să pedepsească persoanele care intimidează mass-media şi agresează jurnaliştii.
Organizaţiile semnatare - Centrul Independent de Jurnalism, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Presei Electronice, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Centrul Tânărului Jurnalist, Comitetul pentru Libertatea Presei, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, Centrul „Acces-Info” – fac apel la societatea civilă, partidele politice, reprezentanţii europeni să se solidarizeze cu presa independentă şi să acţioneze pentru a opri tendinţele antidemocratice, de suprimare a pluralismului şi libertăţii cuvântului în R. Moldova.
