Organizaţiile societăţii civile condamnă acţiunile autorităţilor în raport cu mai mulţi manifestanţi, care au participat la protestul din 24 aprilie. Acestea au constatat că autorităţile au încercat să limiteze nejustificat desfăşurarea evenimentului prin sistarea transportului de pasageri. Totodată, potrivit lor, pe parcursul desfăşurării întrunirii, organele de poliţie au gestionat adecvat situaţia şi numărul redus de participanţi nu a prezentat o provocare substanţială pentru gestionarea forţelor poliţieneşti, iar câteva epizoade izolate de violenţe nu pot fi calificate ca fiind dezordini în masă, ci ca huliganism individual, transmite IPN.
Potrivit unei declaraţii semnată de mai multe organizaţii neguvernamentale, observatorii Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului au constatat că întrunirea a decurs paşnic, dar cu câteva episoade de violenţă care pot fi caracterizate ca huliganism individual şi în nici un caz dezordini în masă. Numărul redus al demonstranţilor, de câteva mii, nu a prezentat provocare substanţială pentru gestionarea poliţiei. Totodată, asociaţia Promo-LEX a plasat pe pagina sa electronică o analiză bazată pe constatările observatorilor din centrele raionale ale ţării. Potrivit analizei, în intervalul de timp 12.00 şi 15.00, observatorii Promo-LEX au constatat sistarea sau activitatea redusă a transportului public de pasageri în cel puţin 9 raioane ale ţării.
Însă, contrar acestor constatări, la o dată nedeterminată, organele de drept au pornit urmărirea penală pe faptul dezordinilor în masă care ar fi avut loc în ziua de 24 aprilie. La mai mult de 10 zile de la protest, patru persoane au fost reţinute de către forţele de ordine. La 5 mai, Procuratura Generală a înaintat demers de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest în privinţa a patru persoane care au participat la proteste. Aceştia sunt acuzaţi că „au participat activ la dezordini în masă, erau agresivi, incitau alţi manifestaţi la acţiuni de violenţă, au aruncat cu pietre în direcţia poliţiei ş.a.”. Procurorii nu au explicat suficient de clar în demersul său din ce motiv este necesară arestarea celor patru şi de ce aflarea lor la libertate nu poate fi acceptată.
„Arestarea trezeşte şi mai multe semne de întrebare având în vedere faptul că persoanele arestate s-au aflat în libertate cel puţin 10 zile după protestul din 24 aprilie. Motivarea insuficientă a hotărârilor de arestare din Republica Moldova a fost constant criticată de către CEDO. În cel puţin 18 hotărâri, CEDO a constatat că hotărârile judecătorilor cu privire la arestare nu au fost suficient de motivate”, scrie în declaraţia societăţii civile.
Semnatarii menţionează că aplicarea arestului preventiv faţă de protestatari în lipsa unei motivări suficiente, lasă impresia unei justiţii selective care vrea să descurajeze protestatarii. Această impresie este susţinută şi de modul cum cel puţin trei persoane au fost reţinute. Mascaţii au descins în domiciliile lor la ora 6 dimineaţa, chiar dacă nu era vorba de infracţiuni flagrante, iar suspecţii nu păreau să fie persoane care să opună rezistenţă.
Semnatarii declaraţiei solicită Curţii de Apel Chişinău, să examineze prin prisma standardelor CEDO şi a celor instituite de Curtea Supremă de Justiţie, necesitatea arestării celor patru protestatari şi să se expună convingător asupra soluţiei date în hotărârea sa. Inspecţiei Judiciare i se cere să examineze dacă la adoptarea şi pronunţarea încheierii, judecătoarea Elena Costiuc a încălcat legea sau Codul de etică sau conduită profesională a judecătorului. Organelor de urmărire penală şi procuraturii li se solicită să efectueze urmărirea penală prompt, corect şi cu respectarea demnităţii umane şi a drepturilor omului.
Organizaţiile semnatare sunt: Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Moldova, Centrul de Informare şi Documentare pentru Drepturile Copilului (CIDDC), Amnesty International-Moldova, Asociaţia Promo-LEX, Transparency International-Moldova, BPW Moldova, Fundaţia pentru Dezvoltare din Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Institutul de Politici Publice (IPP), REC-Moldova, Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova, Centrul de Resurse Dialog-Pro, Mişcarea Ecologistă din Moldova, Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Institutul de Politici şi Reforme Europene, Fundaţia Est-Europeană, Asociaţia Micului Business şi Asociaţia Presei Independente.
