Organizaţiile neguvernamentale nu comunică cu potenţialii donatori, iar acest lucru face ca sectorul să nu fie suficient de transparent. Părerea a fost exprimată vineri, 20 februarie, în cadrul Forumului de Politici Publice „Buna guvernare şi transparenţa organizaţiilor neguvernamentale – perspective şi practici pozitive”, transmite Info-Prim Neo.
Sorin Mereacre, directorul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia, este de părere că ONG-urile şi donatorii nu se cunosc îndeajuns şi nu ajung să aibă încredere unul în celălalt, motiv pentru care ultimii acordă finanţare mai mult pentru proiecte de scurtă durată. „De obicei, ONG-urile văd donatorii ca un sac cu bani, o bancă, şi nu ca pe un partener care ar putea contribui la dezvoltarea proiectului”, a spus acesta.
Pentru a depăşi acest moment, spune Sorin Mereacre, reprezentanţii societăţii civile trebuie să-şi comunice bine intenţia pe care o au. Acest lucru poate fi realizat foarte simplu prin publicarea sistematică a rapoartelor ample despre activitatea lor.
Potrivit secretarului Alianţei Anticorupţie, Mircea Eşanu, „un şir de studii demonstrează faptul că nu stăm chiar atât de bine la capitolul transparenţei, iar acest lucru influenţează şi asupra opiniei pe care societatea şi-o formează despre ONG-uri”. Acesta a spus că „nu există dovezi că ar exista careva nereguli financiare, deşi în sondajele de opinie apar şi astfel de momente”. Atât timp cât nu există un mecanism intern de control, este greu să spunem că există astfel de momente, însă donatorii monitorizează acest aspect, deoarece sunt implicaţi banii pe care ei îi oferă”, a spus Eşanu. „Percepţia care se crează în societate despre ONG-uri se datorează faptului că foarte multe dintre nu-şi fac publice rapoartele financiare, deşi le întocmesc cu regularitate”, crede acesta.
Doina Munteanu, reprezentantul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), a spus în cadrul aceluiaşi eveniment că „potrivit unui studiu, ONG-urile se autoapreciază ca fiind foarte bine dezvoltate şi transparente”. „46% din organizaţii consideră că sectorul a ajuns la o etapă înaltă de dezvoltare, şi doar 5,6% spun că nivelul de transparenţă este redus, însă de fapt se constată o situaţie mai puţin optimistă”, a spus Munteanu.
Angela Vacaru, trainer şi consultant la Centrul de Instruire şi consultanţă organizaţională „CICO”, explixă fenomenul netransparenţei în activitatea ONG-urilor prin faptul că acestea depind foarte mult de donatori: „Se comunică doar cu donatorii implicaţi nemijlocit într-un proiect sau altul. Poate nu toate ONG-urile percep beneficiile pe care le-ar aduce transparenţa”. Mai este vorba şi despre faptul că unele ONG-uri se limitează doar la confortul financiar pe care îl asigură proiectele de lungă durată. „Nu se conştientizează necesitatea acestor rapoarte”, a spus reprezentantul sectorului nonguvernamental.
De asemenea, Vacaru a spus că „oamenii nu ştiu ce înseamnă un ONG”. „Percepţia societăţii despre ONG-uri nu este tocmai una pozitivă inclusiv deoarece Moldova este o ţară ex-sovietică care nu are o istorie în acest domeniu. Suntem ca o insulă. Ar trebui să fie o mai mare deschidere faţă de comunitate”, a conchis ea.
