Politica de teroare prin înfometare, aplicată în Basarabia în primii ani ai celei de-a doua ocupații sovietice, care a culminat cu foametea organizată din anii 1946-1947, este prezentată într-un film documentar, lansat joi seara, la Biblioteca Națională. Protagoniștii documentarului „Omorâți prin înfometare” sunt supraviețuitori ai foametei din zona de nord, centru și sud, care și-au retrăit suferința descriind ororile prin care au trecut împreună cu familia în acele timpuri deloc ușoare. Mărturiile supraviețuitorilor au fost completate cu documente de epocă și comentariile specialiștilor în domeniu, transmite IPN.
„Am încercat prin acest să film să identificăm care au fost cauzele, scopul, metodele prin care au fost înfometați basarabenii, cum au supraviețuit. Și ne-am străduit ca să demonstrăm o dată în plus prin ce metode a fost ștearsă memoria basarabenilor și de ce am ajuns la situația în care în fiecare localitate avem gropi comune ale celor care au murit de foame. Și de fapt de cele mai multe ori fie că stau pietre pe ele, fie garduri, fie este chiar un drum de țară”, a declarat doctorul în istorie, Mariana Țăranu, unul dintre autorii filmului.
În holul Bibliotecii a fost vernisată expoziția „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu...”, care include fotografii de epocă, marea majoritate inedite, care reflectă politica sovietică de sărăcire constantă a băștinașilor prin intermediul impozitelor în natură, în bani, dar și a muncilor de corvoadă.
În cadrul evenimentului de lansare, a fost prezentat și un apel către conducerea Republicii Moldova, să recunoască la nivel oficial existența foametei organizate din anii 1946-1947. De asemenea, se solicită ca autoritățile țării să condamne această tragedie și să stabilească o zi în care să fie comemorate victimele foametei.
„Venim cu un apel adresat autorităților Republicii Moldova și aici vorbim de Președinție, Parlament, Guvern, ca să recunoască foametea drept crimă împotriva umanității. Să găsească curaj politic, înțelepciune să condamne această crimă împotriva umanității. Și dat fiind faptul că cele mai multe victime au fost în primăvara anului 1947, în lunile aprilie-mai, propunem ca cea de-a treia zi de sâmbătă a lunii aprilie să fie instituită ca o zi de comemorare a victimelor foametei organizate”, a notat Mariana Țăranu.
Pe lângă apelul adresat conducerii Republicii Moldova, organizatorii evenimentului au lansat un apel și către Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să dea dovadă de înțelepciune și învățătură creștină și să-și asume responsabilitatea ca împreună cu localnicii să identifice gropile comune de la marginea cimitirelor, să facă curățenie și în măsura posibilităților să ridice o cruce.