Statului Israel a reacționat la atacul din 7 octombrie și conform normelor internaționale, are tot dreptul să se apere împotriva organizațiilor teroriste. Israelul are dreptul la apărare și acest drept poate fi realizat prin distrugerea mișcării Hamas și a altor organizații teroriste. Problema este în ce mod. Israelul a propus rațional ca civilii, care des sunt folosiți pe post de scut uman, să fie evacuați. Însă, spre regret, comunitatea internațională este incapabilă să adopte un astfel de plan. De aceea nu este deloc cert cum vor evolua lucrurile. Cel mai probabil, Israelul, de o manieră precaută, va continua să-și atingă scopul – dacă să nu distrugă complet Hamas-ul, cel puțin efectele operațiunii militare să nu permită reluarea activității teroriste pentru o perioadă îndelungată. Opiniile au fost exprimate de către participanții la dezbaterea publică „Omenirea între Terorism, Compasiune și Interese”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că terorismul reprezintă practica de influențare a deciziilor guvernamentale prin violență și intimidare a populației. Teroriștii își pun drept scop nu doar omorârea a cât mai mulți oameni, pentru ei este important să obțină de la politicieni deciziile de care au nevoie. „Hamas este mișcare islamistă (sunită) palestiniană și partid politic, care controlează Fâșia Gaza din Palestina, unde este centrată organizația și este activă de asemenea și în Cisiordania. Organizația are o aripă militară, care practică terorismul. Este vorba despre Brigăzile Izz al-Din al-Qassam. Rivalul Hamas este Partidul Fatah, care controlează Cisiordania, teritoriu aflat pe malul de vest al râului Iordan unde își exercită autoritatea de facto guvernul laic al Autorității Naționale Palestiniene”, explică expertul.

Potrivit lui, mișcarea Hamas a fost fondată în decembrie 1987, la scurt timp după izbucnirea primei Intifade palestiniene, ca ramură a Frăției Musulmane Egiptene și Jihadului Islamic Palestinian. Este recunoscută ca organizație teroristă de Israel, Canada, Statele Unite, Japonia, Uniunea Europeană, Organizația Statelor Americane, precum și de un număr de alte țări. Este interzis și în Iordania și Egipt.

„Compasiunea exprimă emoții atribuite frecvent situațiilor de tristețe și de doliu, deoarece oamenii încearcă să se identifice cu un anumit grup sau individ care a fost afectat de o tragedie. Descrie simpatia și mila pe care le-am putea avea pentru situația și trăirile unei alte persoane. Pe de altă parte empatia este mult mai profundă, ne ajută să ne punem în locul persoanelor care suferă și să împărtășim în mod direct tristețea acestora. Normele internaționale se referă la drepturi ce reies din conceptul de dreptate, încercând să facă abstracție de emoții”, a menționat Igor Boțan.

Analistul de politică externă, Mihai Isac, invitat permanent al emisiunii de politică externă Impact Global de la TVR Moldova, a declarat că, după cum era de așteptat, impresionanta mașină de război a Statului Israel a reacționat. Și conform normelor internaționale, Israelul are tot dreptul să se apere împotriva organizațiilor teroriste. Potrivit lui, încă de la început, mișcarea Hamas și aliații săi, Republica Islamică, Iran, Jihadul Islamic Palestinian, s-au implicat într-un profund război de propagandă, apoi de acțiuni teroriste, ceea ce a dus la declanșarea intervenției militare israeliene.

„În pofida tuturor speculațiilor, armata israeliană ia toate măsurile posibile pe un câmp de bătălie pentru a evita pierderile colaterale. Și vedem inclusiv pe site-urile sociale, cum mișcarea Hamas și aliații săi folosesc ostaticii pe post de scuturi umane. Încă nu există un număr exact al personalelor care au fost răpite de Hamas și aliații săi. Am ajuns la un număr de 240, dacă nu mă înșel, conform unor date media. Între aceste persoane se numără și trei cetățeni români, care sunt și cetățeni israelieni”, precizează analistul.

Mihai Isac spune că toți văd cum globalizarea terorismului afectează inclusiv state din zona apropiată de noi. În Fâșia Gaza sunt prinși câteva sute de cetățeni români și cetățeni ai Republicii Moldova. Nu este un număr concret cunoscut, pentru că o parte din persoanele care au cetățenia Republicii Moldova au și cetățenie română. Potrivit lui, autoritățile de la București și de la Chișinău depun toate eforturile pentru a-i aduce acasă în limitele posibile.

„Vedem de fapt cum Hamas și-a atins obiectivul de a arunca împreună cu Republica Islamică, Iran, de a arunca în aer negocierile de pace dintre statul Israel și anumite state arabe, cunoscute sub numele generic Acordul Abraham, care au dus treptat la normalizarea relațiilor dintre Israel și Regatul arab al Marocului, dintre Israel și Emiratele Arabe Unite, Qatar. Ceea ce a făcut Hamas a fost să întoarcă ceasul geopolitic cu cel puțin un deceniu”, a mai spus analistul de politică externă.

Andrei Curăraru, expert în securitate, Asociația WatchDog, consideră evidentă criza umanitară din Fâșia Gaza, unde din cele 35 de spitale, doar o treime mai au energie să funcționeze. Aproape 70% din populație a fost strămutată fie pe interior, fie în afară. La fel, a fost deschis acel coridor umanitar pentru persoane grav rănite spre Egipt. Însă Egiptul este destul de reticent să primească prea multe persoane pe teritoriul său, din cauză că anterior, refugiații din această zonă au provocat situații neplăcute, inclusiv în state musulmane.

„Ceea ce trebuie de înțeles este că întreg Vestul pune o presiune foarte mare pe Israel să realizeze cât mai atent aceste măsuri militare pe care le îndeplinește și să curme acele violențe și acea suferință prin care trec civilii din Sectorul Gaza. Este foarte important să înțelegem și să repetăm că palestinienii nu se identifică cu Hamas. Și trebuie să existe o delimitare foarte clară între combatanți și non-combatanți. Non-combatanții, în această situație, trebuie protejați, atât cei din partea israeliană, cât și cei din partea palestiniană. Măsurile care se întreprind trebuie să fie de așa natură pentru a reduce la maximum prejudiciile colaterale, fie ele prejudicii fizice, fie pierderi de vieți omenești, fie cauzare de prejudicii sănătății”, explică Andrei Curăraru.

În opinia sa, Israelul nu are o strategie foarte bine pusă la punct în ceea ce ține de relocare. Or, există voci care spun că este nevoie de o relocare mai masivă în statele musulmane din zonă, inclusiv cu suportul financiar al Israelului. Potrivit expertului, Israelul ar fi interesat de o astfel de dezvoltare, dar există și o reticență din interiorul comunităților de a pleca, pentru că trebuie să-și lase tot și să plece în condiții care ar fi mai joase de cât situația din Fâșia Gaza.

În ceea ce ține de ostatici, spune expertul, situația este mai complicată. Se negociază pe canale diplomatice referitor la retrocedarea ostaticilor luați. Se presupune că ei ar fi dislocați în special în punctele strategice care ar putea fi bombardate de Israel și reprezintă un fel de scut uman pentru mișcarea Hamas. Andrei Curăraru mai spune că prioritizarea de fapt a retrocedării ostaticilor poate să facă în așa fel ca să se ajungă la un armistițiu umanitar, dar aici este vorba și despre mișcările tactice ale Israelului.

Dezbaterea publică cu tema „Omenirea între Terorism, Compasiune și Interese” este ediția a 293-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.