Societatea moldovenească mai are mult de muncit pentru a elimina din uzul cotidian expresiile sexiste şi important este ca oamenii să dorească să înveţe despre acest fenomen, să conştientizeze influenţa lui negativă, dar şi mai ales să dorească să corijeze atitudinea şi limbajul. Astfel de opinie a fost expusă de experta în egalitate gender şi legislaţie de combatere a sexismului, Olga Nicolenco, solicitată de IPN să comenteze situaţia la acest capitol în Republica Moldova după ce în acest an a fost adoptată legislaţia pentru combaterea inegalităţii gender şi limbajului sexist în presă şi în publicitate.
„În primul rând, mă refer la impactul negativ al sexismului asupra imaginii femeilor, pentru că sexismele în 99% se folosesc anume împotriva lor. Ne confirmă acest lucru chiar DEX-ul, unde găsim definiţia sexismului: „Discriminare sexuală care funcţionează, de regulă, în defavoarea femeilor şi în favoarea bărbaţilor, la nivel individual, dar şi instituţional. Discriminare în bază de gen mai ales „excelează” în expresii şi imagini sexiste spaţiul politic şi cel de publicitate”, a remarcat experta.
Potrivit Olgăi Nicolenco, în ultima perioadă în mass-media apare tot mai des limbajul sexist, în special cu referire la femei candidate, pentru că Republica Moldova se află în ajunul campaniei electorale de alegere a preşedintelui. „Deosebit de acerbe, inclusiv din punct de vedere al sexismului, sunt atacurile asupra femeilor care au îndrăznit să dorească să candideze pentru această funcţie importantă din stat. Desigur, nu putem învinui doar jurnalistele şi jurnaliştii, pentru că nu ei sunt sursele expresiilor sexiste, ci politicienii misogini, care judecă stereotipic şi patriarhal”, a specificat Olga Nicolenco.
Experta a exemplificat că Alexandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului, este recunoscut pentru expresia sa sexistă spusă în ajunul unor alegeri prezidenţiale: „Fotoliul de preşedinte de ţară nu l-aş oferi unei femei din simplu motiv că lucru de preşedinte nu este pentru o femeie”, Lukaşenko manifestând aici o „protecţie” exagerată pentru femei. „De regulă, anume bărbaţii decid ce se potriveşte şi ce nu pentru o femeie. Cred că trebuie toţi să deprindem ideea că femeile au dreptul şi trebuie lăsate să decidă ce este mai bine pentru ele”, a spus Olga Nicolenco.
De exemplu, se consideră sexiste afirmaţiile bărbaţilor politicieni care, din mare grijă pentru soarta femeilor, le sfătuiesc să nu se implice în politică, să nu candideze, dar să meargă acasă să aibă grijă de soţ, casă, copii, dacă-i au, iar dacă, cumva, aceste femei încă nu au soţ şi copii – atunci bărbaţii le recomandă femeilor politiciene să meargă să se căsătorească, să nască. „Asemenea mesaje „grijulii” s-au înteţit în special în această perioadă preelectorală. În legătură cu asta vreau să amintesc tuturor, dar în special bărbaţilor politicieni, că faimosul miliard din sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova a fost furat nu de femei – măritate sau nemăritate, cu copii sau fără, sărace sau bogate, tinere sau bătrâne. Miliardul a fost furat de bărbaţii politicieni, care perfect se încadrează în şablonul stereotipic al bărbatului de succes, adică de acei bărbaţi care au de toate: şi soţie, şi copii, şi bani, şi casă, şi masă etc., dar asta nu i-a împiedicat să falimenteze acest stat”, a subliniat experta.
Întrebată ce ce este important să combatem limbajul sexist din presă şi publicitate, Olga Nicolenco a menţionat că aceasta este necesar în primul rând reieşind din rolul şi scopul pe care îl are mass-media – nu doar de a informa publicul, dar şi de a forma opiniile, atitudinile, mentalitatea acestui public. Sexismul poate fi de mai multe tipuri: instituţional, interpersonal, individual. Dar începe sexismul întotdeauna de la fiecare din noi individual, apoi îl ducem în spaţiu public, în instituţii, la mass-media, domeniul politic, economic, social etc. Iată de ce este extrem de important ca sexismul să fie combătut în primul rând în mintea fiecăruia şi fiecăreia dintre noi personal, individual, privat.
Cât priveşte publicitatea, unde o imagine uneori înlocuieşte o mie de cuvinte, Olga Nicolenco precizează că înţelegem cât de stereotipice sunt fotografiile sau filmuleţele unde doar femeia găteşte, numai ea spală rufe sau unde femeile apar dezbrăcate pe panouri publicitare etc., iar toate aceste produse influenţează nefast imaginea femeii, care automat este plasată doar la nivelul bucătăriei şi treburilor casnice, nu şi la nivelul treburilor statale. „De lucru este încă mult şi vom continua să atenţionăm publicul la sexismele din publicitate. Faptul că se produc unele schimbări spre bine, chiar dacă mai lent decât ne dorim, ne dă forţe pentru lupta împotriva sexismelor şi mai departe”, a precizat experta.
Anul acesta a fost adoptată şi Legea care prevede noţiunea de „publicitate sexistă”. Se consideră sexistă publicitatea care prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situaţii umilitoare sau degradante, violente şi care ofensează demnitatea umană; promovează stereotipuri sexiste în scop discriminatoriu, cu menţinerea percepţiei tradiţionale asupra femeii drept o fiinţă slabă, vulnerabilă şi dependentă, având o poziţie socială inferioară. Legea defineşte şi noţiunea de „limbaj sexist” – expresii şi adresări ce prezintă femeia şi bărbatul în manieră umilitoare, degradantă şi violentă, ofensând demnitatea acestora. Legea prevede amenzi pentru publicitatea sexistă în valoare de 30-150 de unităţi convenţionale pentru persoana fizică, 200-400 de unităţi convenţionale pentru funcţionarul public şi de 400-500 de unităţi convenţionale pentru persoana juridică.
