În trei săptămânii, nemții își vor alege reprezentanții în Bundestag, parlamentul federal. Angela Merkel se retrage după 16 ani în fruntea guvernului german, iar partidul său pierde întâietatea în sondaje. Dar, indiferent de cine va ajunge să alcătuiască noul guvern de coaliție în urma scrutinului, democrația germană nu se află în vreun pericol. E părerea politologului Oleg Serebrian, ambasador al Republicii Moldova în Republica Federală Germania.
Vorbind în cadrul unei dezbateri organizate de IPN, Oleg Serebrian a menționat că formațiunile politice cu agende mai radicalizate din Germania, atât pe stânga, cât și pe dreapta, au performanțe electorale relativ modeste, atrăgând maxim o cincime sau o șesime din alegători. Asta pentru că Germania are o tradiție de parlamentarism foarte veche, dar și pentru că istoria le-a predat nemților „lecții grele” în ce privește mesajele extremiste, spune politologul.
Chiar și într-un scenariu în care viitorul guvern german va fi „roșu-roz-verde”, adică alcătuit din stânga socialistă (Die Linke), Social-Democrați (SPD) și Verzii (Die Grünen), Oleg Serebrian consideră că nu există riscuri în ceea ce privește politica externă, cel puțin. „Pe agenda de politică externă, nu cred că Linke vor fi cei care vor dicta. Pe agenda europeană, de asemenea. Social-Democrații și Verzii sunt formațiuni destul de pro-europene. Problema (părăsirii) NATO nu se pune în cazul Social-Democraților. Verzii sunt, de asemenea, destul de favorabili parteneriatului transatlantic”, spune diplomatul.
Mai degrabă, potrivit lui, problema se pune cum vor reuși două partide aparent apropiate ideologic – Social-Democrații și Socialiștii – să-și depășească divergențele, în cazul în care vor ajunge să guverneze împreună, vizavi de Europa de Est și Rusia inclusiv.
„Legat de ce ne putem aștepta noi, Republica Moldova, oricare ar fi configurația viitorului guvern, nu cred că poziția Berlinului s-ar schimba cardinal vizavi de Parteneriatul Estic și extinderea Uniunii Europene. Pentru că accentele, așa cum le-am văzut eu la partidele majore din Germania, nu diferă considerabil. Din păcate, problema Parteneriatului Estic sau extinderii spre est al Uniunii Europene e, de regulă, marginală”, spune Oleg Serebrian.
Totuși, diplomatul a lăsat să se înțeleagă că pentru Chișinău ar fi mai favorabilă o coaliție dominată de Creștin-Democrați (CDU), partidul Angelei Merkel, cea care se retrage acum după 16 ani de aflare în fruntea guvernului german. “Uniunea Creștin-Democrată are (...) simpatii vechi față de Republica Moldova încă din perioada anilor 2009-2010, vizita doamnei Merkel în timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană. Această simpatie a fost reluată după alegerile recente și alegerile prezidențiale de anul trecut”.
Totodată, Oleg Serebrian a ținut să sublinieze: „Nu pot spune că Social-Democrații n-ar manifesta o deschidere pentru țara noastră. A fost, tradițional, un partid prietenos față de țările Parteneriatului Estic și am putea găsi, fără îndoială, limbaj comun și cu politicienii de acolo”.
În orice caz, prognozele privind rezultatele scrutinului din 26 septembrie pentru Bundestag rămân „tenebroase”, potrivit ambasadorului moldovean de la Berlin. „Ați văzut cât de schimbătoare pot fi opțiunile alegătorilor (din Germania). Și pe urmă, sunt atâtea variabile și atâtea posibilități, o geometrie atât de complicată a posibilităților viitoarei coaliții de guvernare, încât e efectiv greu să facem prognozele de pe acum”, a spus Oleg Serebrian.
Potrivit unui sondaj publicat joia trecută de Deutschlandtrend, SPD conduce în preferințele germanilor cu 25% și cinci puncte procentuale în fața blocului CDU/CSU. Urmează Verzii, cu 16% și liberalii de la FDP, cu 13%. În top 6 se mai regăsesc naționaliștii de dreapta de la AfD, cu 12% și Stânga, cu 8%. O astfel de distribuire creează o varietate largă de posibilități de formare a viitoarei coaliții de guvernare, scrie Deutsche Welle.
Dezbaterea publică la tema „Alegeri federale parlamentare în Germania: posibile efecte pentru nemți, europeni și moldoveni” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
