Oficiali ai MAI promit că documentarea refugiaţilor va fi finalizată în luna iunie
- 19.05.2008 21:14
- 1379
- 4 minute(ă)
-
O parte importantă dintre refugiaţii în R. Moldova nu au posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii pentru că până în prezent nu deţin acte de identitate. Oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne (MAI) susţin că în această direcţie se lucrează intens şi că deja în luna iunie procesul de tipărire şi eliberare a buletinelor pentru refugiaţii va fi încheiat, transmite Info-Prim Neo.
Angajarea în câmpul muncii este cea mai mare problemă a refugiaţilor în ţările în curs de dezvoltare, pe lângă obstacolele ce ţin de asigurarea cu locuinţe, asistenţa medicală şi cea socială.
Reprezentanţi ai refugiaţilor în R. Moldova au acuzat în repetate rânduri conducerea statului de iresponsabilitte şi de neîndeplinirea obligaţiilor stipulate în Convenţia privind refugiaţii, la care R. Moldova a aderat. Ei şi-au manifestat nemulţumirea că până în prezent nu deţin actele necesare, inclusiv paşapoarte care să le permită să călătorească.
„Refugiaţii beneficiază de ajutor social din partea Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (ICNUR), locuiesc pentru o perioadă de până la şase luni în centrul pentru solicitanţii de azil, după care sunt liberi de a se integra în câmpul muncii. Problema este că aceste persoane, după ce nu mai primesc ajutoare financiare, nu doresc să muncească. Ei caută căi de a migra spre vest. Iată de ce solicită paşapoarte turisitce”, a declarat în cadrul uni seminar tematic Ecaterina Silvestru, directorul adjunct al Biroului Migraţiei şi Azil al MAI.
Sursa citată a comunicat că în prezent există programe complexe pentru sprijinul refugiaţilor, inclusiv pentru integrarea lor socială şi dislocarea pe întreg teritoriul R. Moldova. În altă ordine de idei, Ecaterina Silvestru a spus că refugiaţii din R. Moldova se bucură de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţării: dreptul la integrare în câmpul muncii, dreptul la asistenţă medicală, dreptul la educaţie şi informare, dreptul la identitate culturală şi religioasă, dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de discriminare, dreptul la odihnă etc.
Pe de altă parte, refugiaţii au declarat în repetate rânduri, că întâlnesc numeroase probleme în ceea ce priveşte asigurarea medicală. Vasile Batcu, preşedintele ONG-ului „Salvaţi Copii” din R. Moldova şi coordonator de programe în cadrul ICNUR a menţionat că R. Moldova se confruntă cu probleme ce ţin de asigurarea medicală deplină a refugiaţilor. Principalul motiv este insuficienţa resurselor financiare. „Din moment ce R. Moldova nu poate face faţă tuturor problemelor cetăţenii săi, ţara nu poate, la etapa actuală, să soluţioneze problemele refugiaţilor. Iată de ce suntem în continuă căutare de surse financiare”, a declarat Vasile Batcu.
O altă problemă a refugiaţilor ţine de adaptarea la mediul ţării gazdă. Ţinând cont de faptul că majoritatea provin din state africane şi asiatice, cu diverse tradiţii, cultură şi religie, pentru ei este mai complicat să se adapteze la tradiţiile şi cultura din R. Moldova. Pentru a facilita integrarea şi adaptarea lor, se organizează cursuri de limba română şi rusă, cursuri speciale pentru femeile care vin din ţările musulmane şi care, fiind obişnuite cu un alt mod de viaţă, sunt foarte inhibate. „Cu toate că există numeroase probleme, societatea din R. Moldova este una foarte deschisă şi primitoare. Oamenii nu manifestă discriminare şi xenofobie faţă de refugiaţi”, a subliniat Marcel Colun, consilier juridic.
În R. Moldova refugiaţii provin din peste 20 de ţări. Numărul de solicitanţi de azil şi refugiaţi este de circa 250 de persoane.
