Republica Moldova este unul dintre cei mai impunători beneficiari ai asistenței europene la nivel mondial. Suportul european este condiționat și condițiile sunt stricte – statutul de drept, respectarea standardelor democratice și combaterea corupției. Toate practicile coruptibile trebuie să devină trecut și în acest sens e nevoie de o determinare puternică care deocamdată nu există. Uniunea Europeană nu poate substitui Guvernul de la Chișinău în acțiunile care se cer întreprinse. Declarația aparține directorului general adjunct pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă din partea UE, Luc Devigne, care se află într-o vizită la Chișinău în contextul Comitetului de asociere UE-Republica Moldova, transmite IPN.
Într-o conferință de presă, Luc Devigne a declarat că, la cea de-a cincea aniversare de la intrarea în vigoare a DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător), se constată că este un succes. Și acest lucru îl confirmă cifrele, cum ar fi faptul că 75% din exporturile Republicii Moldova pleacă spre Uniunea Europeană. Oficialul a menționat că Acordul de Asocierea între UE și Republica Moldova reprezintă forma cea mai profundă de asociere politică și integrare economică. „Este departe de a fi doar comerț. Acest lucru ține de principii, valori, statutul de drept, drepturile omului, supremația legii. Se cere de a avea și rezultate livrate, nu doar angajamente”, a notat oficialul european.
Potrivit lui, în mod cert, UE are așteptări că autoritățile naționale se vor preocupa în continuare de corupție, de asigurarea depolitizării instituțiilor de stat, iar astfel să fie consolidat statul de drept, supremația legii. Și acest lucru are impact asupra mediului de afaceri, asupra climatul investițional, care trebuie îmbunătățit.
Se așteaptă o fortificare acțiunilor de combaterea schemelor frauduloase. De asemenea, sunt așteptați pași în direcția soluționării fraudei bancare. Nu este firesc ca, după cinci ani, după o anchetă atât de profundă realizată de compania Kroll, partenerii europeni să audă doar scuze și pretexte. Nu e firesc să nu existe niciun fel de hotărâri și acest fapt denotă o problemă din sistemul judiciar, a spus Luc Devigne.
Potrivit oficialului european, este o responsabilitate a Guvernului să se asigure că justiția funcționează. Și reforma trebuie să aibă loc într-un mod transparent, cu implicarea societății civile, a opoziției, și ținându-se cont recomandările Comisiei de la Veneția. „O reformă care nu întrunește un consens nu face decât să servească anumite interese și nu este o reformă amplă”, a mai spus Luc Devigne. De asemenea, în opinia sa, o prioritate trebuie să fie și asigurarea pluralismului mass-media.
Directorul general adjunct pentru Europa și Asia Centrală în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă din partea UE a mai spus că acele criterii care condiționează asistența macro-financiară, inclusiv statul de drept, vor fi evaluate de o manieră obiectivă.
Prezent la conferință, ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, a notat că, în ultima perioadă, tot mai mult se discută aspectul legat de condiționalități. Acesta a amintit despre perioada în care UE a fost nevoită să oprească anumite plăți sub formă de suport bugetar, pentru reforma justiției, întrucât aceasta nu avea loc. Or, implementarea reală influențează capacitatea de a sprijini statul, fiind vorba despre principiul „mai mult pentru mai mult”. Ambasadorul a precizat că asistența UE este foarte bine controlată, la mai multe niveluri. „Nu dăm bani înainte. Dacă este oferită asistență, doar în baza celor făcute. Dacă există tranșă de pre-finanțare, aceasta se dă doar în baza unor garanții și, dacă lucrurile nu sunt făcute cum trebuie, această pre-finanțare este luată înapoi. Este un sistem care lucrează. Nu știu dacă banii din bugetul Moldovei sunt atât de bine controlați”, a remarcat Peter Michalko.
